Fericitul Richard Henkes, preot, „martir al iubirii față de aproapele”
18.09.2019, Vatican (Catholica) - „Azi la Limburg, în Germania, este proclamat Fericit Richard Henkes, preot din congregația fondată de Sfântul Vincențiu Pallotti, ucis din ură față de credință la Dachau, în 1945.” Astfel a amintit Papa Francisc la rugăciunea Angelus de duminică, 15 septembrie, beatificarea celebrată în aceiași zi în Germania, Pontiful numindu-l pe părintele Richard Henkes un curajos discipol al lui Cristos care susține drumul nostru de sfințenie.
Richard Henkes (26 mai 1900 – 22 februarie 1945), martir al nazismului a fost beatificat duminică, 15 septembrie a.c., în Catedrala din Limburg, la ceremonie fiind prezent Cardinalul Kurt Koch, președinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor, în calitate de reprezentant al Sfântului Părinte. Deseori se aude spunând că faptele contează mai mult decât cuvintele, însă când este vorba despre ducerea mai departe a Cuvântului lui Cristos, nimic altceva nu mai contează. Părintele Richard s-a născut într-o familie cu o intensă tradiție catolică, în cadrul căreia a primit o profundă educație religioasă, la care au contribuit și călugării din congregația sfântului Vincențiu Pallotti.
În contextul ascensiunii nazismului, tânărul Richard – devenit preot – avea să înțeleagă imediat că ideologia nazistă nu era purtătoare de valori creștine, el continuând să rămână statornic în credință chiar și atunci când situația politică devine tot mai periculoasă. În ciuda climatului potrivnic și amenințător, părintele Richard avea să continue predarea catehismului celor mai tineri, avea să continue practicarea exercițiilor spirituale și să predice egalitatea în cadrul Sfintelor Liturghii. Situația avea să degenereze atunci când părintele Henkes s-a exprimat în mod categoric împotriva eutanasiei aplicată persoanelor cu dizabilități și celor mai lipsiți de apărare. După o primă arestare, în 1937, a fost eliberat în urma unei amnistii. Arestat pentru a doua oară în 1943 a fost dus la Dachau, lagărul morții aflat nu departe de München. Este înregistrat cu numărul 49642.
În acest loc de suferință absolută, părintele Richard a continuat opera de evanghelizare în baraca cu numărul 26, destinată preoților dușmani ai regimului nazist. În 1944 a fost transferat în baraca numărul 17, a bolnavilor de tifos. Părintele Richard s-a oferit ca voluntar pentru a-i ajuta pe deținuții contagiați, conștient fiind că nu avea să iasă viu. Acest curajos discipol al lui Cristos, cum l-a definit Papa Francisc, avea să moară la 22 februarie 1945. Biserica îl consideră un martir pentru că „a combătut sistemul nazist încă de la început și pentru că s-a oferit voluntar în slujba celor mai nevoiași”. (Anca Mărtinaș pentru Vatican News România)
