Papa Francisc: Să dăm viață focului
06.10.2019, Vatican (Catholica) - La Vatican a început Sinodul Episcopilor pentru Amazonia, iar Papa Francisc le-a amintit Episcopilor că episcopatul este un dar: „nu am semnat un acord, nu am primit un contract de muncă în mână, ci mâini deasupra capului, pentru a fi la rândul nostru mâini ridicate care mijlocesc la Domnul și mâini întinse spre frați. Am primit un dar pentru a fi daruri.” Și a continuat: „viața noastră, prin darul primit, este pentru a sluji”. Afirmațiile au fost făcute duminică, la Liturghia celebrată în Bazilica San Pietro de deschidere a Sinodului.
Pornind de la Sf. Paul, a spus că darul trebuie înflăcărat. „Verbul pe care îl folosește este fascinant: a înflăcăra literal, în original, înseamnă ‘a da viață unui foc’ [anazopurein]. Darul pe care l-am primit este un foc, este iubire arzătoare față de Dumnezeu și față de frați. Focul nu se alimentează singur, moare dacă nu este ținut în viață, stinge dacă cenușa îl acoperă. Dacă totul rămâne așa cum este, dacă zilele noastre sunt ritmate de acel ‘mereu s-a făcut așa’, darul dispare, sufocat de cenușile temerilor și de preocuparea de a apăra status quo-ul. Însă în niciun mod Biserica nu se poate limita la o pastorație de ‘întreținere’, pentru aceia care deja cunosc Evanghelia lui Cristos. Elanul misionar este un semn clar al maturității unei comunități ecleziale. Pentru că Biserica este mereu în mișcare, mereu în ieșire, niciodată închisă în ea însăși. Isus nu a venit să aducă briza de seară, ci focul pe pământ.”
Sinodul Episcopilor pentru Amazonia are loc în Vatican între 6 și 27 octombrie. Episcopi, preoți, persoane consacrate și experți laici, se vor reuni pentru a discuta probleme importante pentru Biserica din regiunea Amazoniei, inclusiv lipsa de vocații la preoție, provocările ecologice și obstacolele din calea evanghelizării. Prezenți la Liturghia de duminică au fost Părinții sinodali și cei 13 Cardinali creați în Consistoriul ce a avut loc cu o zi înainte, pe 5 octombrie. Continuând cu tema focului, Papa Francisc a spus: „este foc de iubire care luminează, încălzește și dă viață, nu foc care izbucnește și distruge. Când fără iubire și fără respect se distrug popoare și culturi, nu este focul lui Dumnezeu, ci al lumii. Și totuși de câte ori darul lui Dumnezeu nu a fost oferit ci impus, de câte ori a fost colonizare și nu evanghelizare! Dumnezeu să ne ferească de aviditatea noilor colonialisme. […] Focul lui Dumnezeu este căldură care atrage și adună în unitate. Se alimentează cu împărtășirea, nu cu câștigurile. În schimb, focul distrugător arde când vor să se ducă înainte numai propriile idei, să se facă propriul grup, să se ardă diversitățile pentru a-i omologa pe toți și totul.”
O parte din predică a fost dedicată chibzuinței, pornind de la versetul „Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci Duhul tăriei, al iubirii și al chibzuinței”, din scrisoarea lui Paul către Timotei. Sfântul Părinte a subliniat că este vorba de o virtute creștină. „Paul pune chibzuința în opoziție cu timiditatea. Așadar ce este această chibzuință a Duhului? Așa cum învață Catehismul, chibzuința ‘nu este confundă cu timiditatea sau frica’, ci ‘este virtutea care dispune să discernem în orice împrejurare adevăratul nostru bine și să alegem mijloacele adecvate’. Chibzuința nu este nehotărâre, nu este o atitudine defensivă. Este virtutea păstorului, care, pentru a sluji cu înțelepciune, știe să discearnă, sensibil la noutatea Duhului.”
„Iubiți frați”, a spus la final Pontiful, „să privim împreună la Isus Răstignit, la inima Sa străpunsă pentru noi. Să începem de acolo, pentru că de acolo a venit darul care ne-a născut; de acolo a fost revărsat Duhul care reînnoiește (cf. In 19,30). De acolo să ne simțim chemați, toți și fiecare, să dăm viața. Atâția frați și surori din Amazonia poartă cruci grele și așteaptă mângâierea eliberatoare a Evangheliei, mângâierea de iubire a Bisericii. Atâția frați și surori din Amazonia și-au dedicat viața lor. […] Pentru ei, pentru aceștia care își dau viața acum, pentru aceia care și-au dedicat viața proprie, cu ei, să mergem împreună.”
