Sinodul amazonian: Grădina cea mai frumoasă și vitală a planetei
15.10.2019, Vatican (Catholica) - Centralitatea lui Cristos pentru misiunea Bisericii din Amazonia a fost una dintre temele tratate în după-amiaza de sâmbătă, 12 octombrie 2019, în a opta congregație generală cu care s-a încheiat prima dintre cele trei săptămâni ale Sinodului. Papa a fost prezent în aulă. Au fost 166 de părinți sinodali care au luat parte la adunare. De fapt, trebuie să fie centrală anunțarea Veștii Bune și nu numai în Amazonia, ci în toată lumea. Nu evanghelizăm niciodată singuri. Pentru aceasta a fost exprimată dorința de a crea echipe adecvate pentru a răspunde la multiplele provocări pastorale și capabile să mărturisească bucuria evanghelizării.
Propunerea despre viri probati a revenit în mai multe intervenții. În unele contribuții s-a evidențiat că lipsa de vocații nu este o problemă numai amazoniană. Așadar, de ce să se facă excepții exclusiv pentru această regiune? S-a sugerat să se dedice pentru această problemă un Sinod specific. S-a afirmat că mulți creștini relatează că au fost primiți de culturile indigene chiar datorită celibatului lor. În afară de aceasta – s-a spus – lumea actuală vede în celibatul religios ultimul bastion de dărâmat sub presiunea unei culturi hedoniste și laiciste. Așadar trebuie să se reflecteze atent asupra valorii celibatului.
Există apoi cei care au definit inevitabilă și de dorit pentru Amazonia reflecția despre noi modele de admitere la preoție. De fapt, dacă trebuie încurajată trimiterea de preoți din alte Dieceze și regiuni, se susține propunerea de a hirotoni bărbați înțelepți și cu credință religioasă dovedită. Această ipoteză nu ar răni comuniunea în Biserică, nici nu ar slăbi valoarea celibatului. Conform unuia, ea ar reprezenta un pas decisiv pentru obținerea unei slujiri primite prin hirotonire nu de vizită, ci în sfârșit de prezență. Nu este vorba numai de a găsi răspunsuri la lipsa de vocații, ci de a exprima o Biserică ce să aibă o identitate amazoniană. Acest Sinod, s-a sugerat, să pună bazele pentru un pas nou deoarece credința în Duhul Sfânt trebuie să fie mai puternică decât frica de a greși.
Tema femeii în Biserică a revenit și în lucrările de sâmbătă după-amiază, cu cererea unei mai mari responsabilități pastorale și a unei participări feminine efective, și în domeniul decizional. A fost invocat un discernământ pentru instituirea diaconatului feminin în regiune. De fapt, femeia a dobândit astăzi tot mai mult spațiu în viața comunității nu numai drept catehetă sau mamă, ci și ca posibil subiect al unor noi slujiri. În afară de aceasta, prezența femeii, sub semnul reconcilierii și al alianței, pune bazele unei Biserici mai puțin clericale. De fapt, și astăzi clericalismul în Biserică este prezent și împiedică slujirea, fraternitatea și solidaritatea.
Un Sinod în ascultare constantă a Duhului Sfânt – s-a sugerat ca această atitudine să conducă și să inspire mereu convertirea ecologică urgentă, necesară pentru a contrasta distrugerea ambientală care amenință planeta. De fapt, creația este încredințată grijii noastre și Amazonia este grădina cea mai frumoasă și vitală a planetei. Din păcate, se riscă să se transforme acest „paradis de pe pământ”, într-un „iad” care din cauza incendiilor ar putea să ne priveze de patrimoniul său indispensabil. A merge împreună înseamnă a asculta „agonia mamei pământ” și a lua act de „violența extractivismului etnocid”.
Apelul lansat de organizațiile indigene amazoniene este de a schimba direcția pentru a evita să se cadă într-o prăpastie. Toți suntem conectați unii cu alții. „A trăi bine” nu înseamnă lux și bunăstare, ci a fi legați cu aproapele, cu pământul. Trebuie refuzată fragmentarea existenței umane și trebuie condamnată disparitatea condițiilor sociale. Globalizarea, în pofida faptului că a adus binefaceri de netăgăduit pentru viața persoanelor, a deschis porțile spre un capitalism sălbatic și spre un materialism care au mărit un consumism extrem de nociv. În lumea dezvoltată se pretinde să se plătească la preț mic produse care sunt realizate cu prețul sângelui populațiilor indigene. De aici apelul la un stil de viață simplu, la o convertire ecologică aptă să îmbrățișeze un comerț mai egal sub semnul dreptății și al păcii.
S-a cerut să se acorde atenție constantă suferinței poporului indigen, a cărui existență în Amazonia este suverană. A descoperi semințele cuvântului în cultura și în tradiția din regiune înseamnă a recunoaște că Isus Cristos trăiește deja în poporul care trebuie evanghelizat. De fapt, Evanghelia nu este patrimoniu exclusiv al unei culturi. Această abordare va favoriza existența unei Biserici indigene și amazoniene. S-a cerut instituirea unei noi structuri regionale care să devină vehicul al experiențelor pozitive ale rețelelor formate în faza pre-sinodală și al noutăților inspirate de Duhul Sfânt în timpul acestui Sinod.
A fost scos în evidență și exemplul prețios oferit de viața consacrată care în Amazonia asumă fața indigenă. Călugărițe și călugări luptă împreună pentru drepturile popoarelor și simt chemarea de a aprofunda și a conjuga tot mai mult, printr-o formare continuă, cultura indigenă și spiritualitatea creștină, promovând o ecologie integrală care să tuteleze omul și natura. (material L’Osservatore Romano, tradus de pr. dr. Mihai Pătrașcu pentru InfoSapientia.ro)
