Papa Francisc la final de 2019: Dumnezeu este mereu aproape de noi
31.12.2019, Vatican (Catholica) - Chiar dacă nu ne simțim pe măsura misiunii, suntem chemați „să îi întâlnim pe ceilalți și să îi ascultăm povestind despre viețile lor”, a spus Papa Francisc în ultima zi a anului 2019. „Ascultarea este deja un act de iubire! A avea timp pentru alții, a dialoga, a recunoaște cu o privire contemplativă prezența și acțiunea lui Dumnezeu în existențele lor, a mărturisi mai mult cu faptele cu cuvintele viața nouă a Evangheliei, este cu adevărat o slujire de iubire care schimbă realitatea.” Mesajul a fost transmis în special Bisericii Romei, dar nu numai, la celebrarea din ajunul Anului Nou din Bazilica San Pietro.
„Nu trebuie să ne fie frică sau să ne simțim nepotriviți pentru o misiune așa de importantă. Să ne amintim: Dumnezeu nu ne alege din cauza ‘bravurii’ noastre, ci tocmai pentru suntem și ne simțim mici. Îi mulțumim pentru harul Său care ne-a susținut în acest an și cu bucurie înălțăm către El cântarea de laudă”, a continuat Sfântul Părinte, referindu-se la celebrarea Te Deum-ului. Au fost celebrate înainte Vesperele legate de sărbătoarea din 1 ianuarie, dedicată Mariei, ca Mamă a lui Dumnezeu. Între Vespere și Te Deum a fost organizat un moment de adorație și de binecuvântare euharistică. La final, Papa a vizitat ieslea amplasată în Piața San Pietro, salutându-i pe cei prezenți de față.
Ca Episcop al Romei, și-a îndreptat atenția în mod specific spre Dieceza Sa, spre sediul său episcopal. „Domnul se bucură când vede câte realități de bine sunt făcute în fiecare zi, câte eforturi și câtă dăruire în promovarea fraternității și solidarității. Roma nu este numai un oraș complicat, cu atâtea probleme, cu inegalități, corupție și tensiuni sociale. Roma este un oraș în care Dumnezeu trimite Cuvântul Său, care se cuibărește prin intermediul Duhului în inima locuitorilor săi și îi determină să creadă, să spere în pofida a toate, să iubească luptând pentru binele tuturor. Mă gândesc la atâtea persoane curajoase, care cred și care nu cred, pe care le-am întâlnit în acești ani și care reprezintă ‘inima pulsantă’ a Romei. Cu adevărat Dumnezeu n-a încetat niciodată să schimbe istoria și fața orașului nostru prin poporul celor mici și al celor săraci care locuiesc în el: El îi alege pe ei, îi inspiră, îi motivează la acțiune, îi face solidari, îi determină să activeze rețele, să creeze legături virtuoase, să construiască punți și nu ziduri.”
Pontiful a atras încă o dată atenția asupra „strategiei” lui Dumnezeu, care și-a trimis Fiul să se nască într-o localitate mică, apoi copilărind într-o localitate „care nu este citată niciodată în Scriptură decât pentru a spune: ‘Poate fi ceva bun din Nazaret?’ (In 1,46)”, la final murind respins în afara zidurilor Ierusalimului. „Decizia lui Dumnezeu este clară: pentru a revela iubirea Sa, El alege cetatea mică și cetatea disprețuită și atunci când ajunge la Ierusalim se unește cu poporul păcătoșilor și al celor rebutați. Nici unul dintre locuitorii cetății nu își dă seama că Fiul lui Dumnezeu făcut om merge pe străzile sale, probabil că nici măcar discipolii Săi, care vor înțelege pe deplin numai cu învierea Misterul prezent în Isus. […] Fidelitatea lui Dumnezeu este concretă, este proximitate de existența zilnică a fiilor Săi.”
