„Și eu am fost la Blaj…” – ecouri ale vizitei Papei Francisc la Blaj
05.03.2020, Cluj (Catholica) - A fost oferit recent publicului cititor un volum-ecou al vizitei Sfântului Părinte Francisc la Blaj (2 iunie 2019). Cartea „Și noi am fost la Blaj…”, coordonată de publicistul Gelu Hossu, apariție a editurii Galaxia Gutenberg, a fost lansată în 26 februarie 2020, în cadrul evenimentului organizat sub egida Asociației „Cardinal Iuliu Hossu”, la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca (BCU). Volumul reunește mărturii literare ale unor personalități ale vieții publice, cu impresii desprinse din universul de trăiri ale celor peste o sută de mii de pelerini pe „pământul sfânt al Blajului” (N. Iorga), participanți la Sfânta Liturghie cu Papa Francisc și la beatificarea Episcopilor: Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie și Tit Liviu Chinezu.
În cadrul lansării de carte de la BCU, PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, a salutat editarea volumului, considerând evocatoare în raport cu momentul istoric din 2 iunie 2019, expresia latină: Et in Arcadia ego! (tr.: Și eu am fost în Arcadia!). Preasfinția Sa a explicat: „Arcadia este un teritoriu legendar din Grecia antică despre care se spune că ar fi fost locuit de un popor cinstit de păstori și care în cursul timpului devine un tărâm ideal, utopic, un paradis al fericirii eterne cu oameni de înaltă puritate sufletească. Această expresie exprimă în prezent nostalgia unui moment trăit cu maximă intensitate și bucurie sufletească, o clipă de adevărată fericire, un strop de eternitate, și consider că acest profund sens îl putem aplica evenimentului istoric de la 2 iunie, Anul Domnului 2019, de la Blaj. Peste ani și ani, poate vom rosti și noi cu mândrie fraza latinească despre Arcadia grecească, amintindu-ne de colțul de rai în care am trăit clipe de neuitat, pe Câmpul Libertății, la umbra Catedralei Episcopului Inochentie Micu: Et in Blasius ego! – am putea parafraza astăzi, pentru noi, această expresie. Și eu am fost la Blaj! – vom putea rosti cu nostalgie, dar și cu sfântă mândrie!” a afirmat Ierarhul clujean.
Coordonatorul volumului, Gelu Hossu, a dezvăluit, la momentul introductiv, premisele lucrării: „În anul 2018, în vreme ce studiam presa și memorialistica Marii Uniri în vederea redactării serialului aniversar Drumul Rezoluției, publicat ulterior în revista de cultură Steaua, m-a frapat o întrebare pe care redacția ziarului Românul din 1 decembrie 1918 a adresat-o cititorilor: «Generațiile care au să vie după noi vor pricepe oare agitația înălțătoare a acestor zile?» Volumul de față este o încercare de răspuns la întrebarea cu caracter universal formulată de redactorii ziarului Românul, o tentativă de împiedicare a uitării, o străduință de a păstra vii câteva din sentimentele trăite de participanții la Sfânta Liturghie oficiată de Papa Francisc pe Câmpia Libertății de la Blaj.”
Autorii care au putut să fie de față la momentul lansării, au rostit fiecare câte un scurt cuvânt la invitația moderatorului, pr. Silviu Hodiș, editor al cărții. Astfel, prof. dr. Ruxandra Cesereanu (poetă, prozatoare, eseistă) – fiica scriitorului Domețian Teodoziu Cesereanu și nepoata preotului greco-catolic mărturisitor Vasile Cesereanu (1899-1984) -, a descris pelerinajul la Blaj ca pe o „călătorie inițiatică”. S-a oprit la „un moment cheie, foarte emoționant”: „atunci când s-a încheiat toată ceremonia și când tatăl meu a spus câteva cuvinte foarte simple, a spus atât: «de acum, s-a împlinit!» – și era luminos, senin; mi-a fost foarte limpede că aceasta era propoziția potrivită: de acum s-a împlinit, de acum s-a făcut dreptate, de acum martiriul episcopilor noștri a fost recunoscut și este o mângâiere și un răsfăț pentru noi, cei care am putut asista la acest moment”.
Prof. dr. George Cipăianu (istoric), a mărturisit că tatăl său a absolvit Teologia la Blaj iar mama sa a urmat Școala Normală din Blaj patronată de Biserica Greco-Catolică, dar călătoria sa la Blaj a avut o altă motivație: „mă așteptam să asist la o întâlnire extraordinară între amintirea jertfei înălțătoare a celor șapte eroi ai credinței greco-catolice, prelați români, cu prezența luminoasă a Sfântului Părinte care i-a îmbrăcat în haina sfințeniei în acest pământ al suferințelor și al gloriei neamului românesc de la Blaj. I-a îmbrăcat în haina sfințeniei pe acești prelați a căror rezistență, ieșită din comun, explicabilă numai prin puterea credinței în Dumnezeu, a fost împotriva acelora care voiau să îi determine să își calce jurămintele, să își batjocorească fidelitatea față de Sfântul Scaun, de Biserica Catolică și față de neamul românesc. Rezistența lor vizibilă și neîntreruptă până la sfârșitul vieții a sfidat pur și simplu teroarea comunistă. Puține asemenea cazuri avem în istoria noastră contemporană!”
„Acești eroi ai credinței ne-au transmis mesajul consecvenței în relația cu Dumnezeirea, al puterii credinței, mesajul curajului și al datoriei de jertfă atunci când ți-o cere Creatorul, când ți-o cere situația neamului tău. Îi numesc «eroi ai neamului» pentru că, prin rezistența lor, ei s-au împotrivit acelora care voiau să ne smulgă rădăcinile noastre occidentale redobândite prin Biserica Greco-Catolică și să ne anuleze opțiunea europeană. Sfântul Părinte a consfințit convingerile multora dintre noi și ne-a confirmat în tăria cu care ne manifestăm respectul față de amintirea acestor prelați. Beatificarea a fost pentru fiecare dintre noi o ridicare a sufletului, pentru că, de fapt, beatificându-i pe acești extraordinari prelați, episcopi, Sfântul Părinte ne-a ridicat și pe noi deasupra condiției noastre, de multe ori… umile. Iată de ce m-am dus la Blaj!”
Un capitol al volumului poartă semnătura ing. Iuliu Hossu, membru al familiei Fericitului Iuliu Hossu. Fiind invitat să ia cuvântul, ing. Iuliu și-a reamintit cum, împreună cu părinții, obișnuiau să îl viziteze pe Cardinalul Iuliu Hossu în domiciliul obligatoriu de la Curtea de Argeș, apoi la Căldărușani. A vorbit și despre rolul pe care unchiul său, Fericitul Iuliu Hossu, l-a avut în viața familiei sale. A enumerat idealuri ale vieții marelui Arhiereu, cu accent pe activitatea sa națională, pe dragostea pe care o purta credincioșilor săi. A subliniat faptul că Episcopul Iuliu Hossu „s-a luptat pentru toți românii și nu doar pentru greco-catolicii săi din Transilvania”. În încheiere a mărturisit că s-a implicat, în parte, „în unificarea familiei [nn. Hossu] și convingerea lor că cel mai bun lucru este ca Arhiereul să se întoarcă în mijlocul credincioșilor lui din Ardeal, și în felul acesta s-a reușit strămutarea rămășițelor pământești – [nn. a moaștelor Fericitului Iuliu] -, în Eparhia de Cluj-Gherla. Sper din tot sufletul ca acesta să fie un pas mare înainte pentru evoluția în continuare a Bisericii Greco-Catolice în sine și pentru evoluția credinței în Dumnezeu, că aceasta este principala caracteristică a neamului nostru!”
Au mai cuvântat: Ion Cosmovici (psiholog, teolog), Ion-Andrei Gherasim (jurist, om politic, publicist), Gelu Hossu (inginer, publicist, eseist, stră-strănepot al Fericitului Iuliu Hossu și președintele Asociației „Cardinal Iuliu Hossu”), Radu Mârza (istoric), Adrian Popescu (poet, prozator și eseist), Eugenia Sarvari (teatrolog, filolog). De asemenea s-a dat citire mesajelor transmise de Giuseppe Munarini (istoric italian, traducător) și Mihai Pătrașcu (pilot, scriitor), care au participat doar spiritual (nu au putut fi de față din cauza condițiilor impuse de apariția noului virus). Cu toții au rostit, fiecare în timbru propriu, dar cu bucurie și „cu sfântă mândrie”: „Și eu am fost la Blaj!”
Imagini
