Papa Francisc: Societatea și Biserica să îi primească pe oamenii fără adăpost
31.03.2020, Vatican (Catholica) - Înaintea lui Cristos înălțat pe cruce, „contemplație, rugăciune și mulțumire”. Marți, 31 martie 2020, înainte de Sfânta Liturghie celebrată în capela Casei Santa Marta din Cetatea Vaticanului, Papa Francisc a spus că se roagă pentru oamenii fără adăpost în aceste timpuri marcate de pandemie, iar în predica la Sfânta Liturghie a comentat lecturile biblice ale zilei (Numeri 21,4-9 și Ioan 8,21-30). „Să ne rugăm astăzi pentru oamenii fără adăpost, în acest moment în care ni se cere să stăm în casă. Pentru ca societatea să devină conștientă de această realitate și să îi ajute, iar Biserica să îi primească”, este intenția de rugăciune anunțată de Papa Francisc la Sfânta Liturghie celebrată în dimineața zilei de marți, 31 martie 2020, în capela Casei Santa Marta.
În predica la Sfânta Liturghie transmisă de la ora Romei 7.00, Papa a comentat lecturile biblice ale zilei, în cea de-a cincea săptămână de Post. În prima lectură, din cartea Numerilor (21,4-9), se prezintă episodul șarpelui de aramă din pustiu, înălțat de Moise pe un stâlp pentru vindecarea celor otrăviți de veninul șarpelui. În Evanghelie (Ioan 8,21-30), Isus le spune iudeilor că gestul lui Moise a fost, de fapt, mai mult decât o realitate, a fost o profeție, iar această profeție stă să se împlinească în însăși patima și moartea Sa pentru vindecarea întregii omeniri de veninul păcatului.
„Șarpele nu este, desigur, un animal simpatic: dintotdeauna este asociat răului. Chiar și în revelația [biblică], șarpele este un animal de care diavolul se folosește ca să ducă la păcat. În Apocalips, diavolul este numit șarpele din vechime, cel care de la începuturi mușcă, otrăvește, distruge, ucide… Dacă vrea să pară drept unul care propune lucruri frumoase, acestea sunt fantezii: noi le dăm crezare și în acest fel păcătuim. Este ceea ce s-a întâmplat poporului lui Israel: nu mai suporta călătoria, era obosit. Poporul a vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise. Mereu este aceeași muzică, nu? ‘De ce ne-ați scos din Egipt? Ca să ne faceți să murim în acest pustiu? Pentru că aici nu este nici pâine, nici apă și suntem scârbiți de această hrană’.”
„Imaginația, după cum s-a văzut la lecturile din zilele trecute, merge mereu la Egipt. ‘Acolo ne era bine, mâncam bine’.” În mânia Sa, care se face văzută uneori Dumnezeu „a trimis în rândul poporului șerpi veninoși care îi mușcau pe oameni și aceștia mureau. ‘Un mare număr de israeliți au murit’. În acel moment, șarpele este încă imaginea răului: poporul vede în șarpe păcatul, vede în șarpe răul pe care l-a făcut. Merge la Moise și îi spune: ‘Am păcătuit, pentru că am vorbit împotriva Domnului și împotriva ta. Roagă-l pe Domnul să îndepărteze de la noi șerpii aceștia’. Se căiește. Aceasta este povestea pustiului. Moise s-a rugat pentru popor și Domnul i-a spus lui Moise: ‘Fă-ți un șarpe și pune-l pe un stâlp de metal. Oricine va fi fost mușcat și îl va vedea, va rămâne în viață’.”
Pontiful a subliniat că pentru a înțelege acest șarpe înălțat pe stâlp, pentru a nu-l privi ca idolatrie, trebuie să îl vedem ca o profeție, „o vestire a ceea ce avea să se întâmple… Isus înălțat: pe cruce! Moise face un șarpe și îl înalță. Isus va fi înălțat, asemenea șarpelui, ca să dea mântuire. Dar nucleul profeției este tocmai faptul că Isus s-a făcut păcat pentru noi. El nu are păcat, El s-a făcut păcat… Iar când noi privim Crucifixul, ne gândim la Domnul care suferă: toate acestea sunt adevărate. Dar ne oprim mai înainte de a ajunge la centrul acelui adevăr: în acest moment, Tu pari a fi cel mai mare păcătos, Tu te-ai făcut păcat. El a luat asupra Sa toate păcatele noastre, s-a nimicit până la acest moment. Crucea, e adevărat, este un chin, este răzbunarea învățătorilor Legii, a celor care nu îl voiau pe Isus; toate acestea sunt adevărate. Dar adevărul care vine de la Dumnezeu este că El a venit în lume ca să ia asupra Sa păcatele noastre până la punctul de a se face El însuși păcat. În totalitate păcat. Acolo sunt păcatele noastre.” (pr. Adrian Dancă pentru Vatican News Romania)
