ÎPS Aurel Percă: Nu asistăm la sărbătoarea Paștelui, ci îl celebrăm
13.04.2020, București (Catholica) - „Permiteți-mi să intru în casele Dvs pentru a vă spune ceva despre Paște, nu un discurs teologic, filozofic sau istoric, dar ceva care se potrivește bine situației în care ne aflăm cu toții în această perioadă”, a spus ÎPS Aurel Percă duminică, la predica de la Liturghia din solemnitatea Învierii Domnului. Arhiepiscopul Mitropolit de București a admis că este o sărbătoare „ce-i drept, într-o formă neobișnuită, dar reală, (în care) sunteți în comuniune cu noi, cei din Catedrală prin intermediul radioului, televiziunii și internetului, și mărturisim credința noastră că Isus a înviat cu adevărat”.
Prelatul a amintit că pandemia Covid-19 ne obligă să rămânem acasă, „limitând foarte mult gesturile, semnele, sărbătorile comunitare”. Viața de familie, a continuat el, „este chemată să acorde mai mult spațiu relațiilor care, în perioadele normale, sunt destul de superficiale și grăbite. Dorința de profunzime în familie, pentru o implicare mai creativă, corespunde dorinței lui Isus de a ‘mânca Paștele cu apostolii’, familia Sa. Dacă această dorință este trăită cu inteligență și în adevăr, ea alimentează și dorința unui Paște nou: sărbătoarea binelui comun, în care familia este laboratorul. Și la aceasta se adaugă și alte aspecte: dorința de a proteja creația, dorința de simplitate și loialitate, dorința unei politici mai incisive și exclusiv în slujba sănătății fizice și spirituale a cetățenilor, dorința unei vieți mai ordonate și organice. Acestea și multe alte ‘dorințe’ de calitate trebuie să devină proiecte de viață. Totuși, dacă rămân în mâinile omului, aceste dorințe devin ca fulgii de zăpadă care se topesc la razele soarelui de primăvară.”
Ce mai trebuie atunci?, a întrebat ÎPS Aurel. „Adevăratul și unicul sens al Paștelui: credința în Isus, Fiul lui Dumnezeu, care moare și învie pentru omenire. El este cel care face schimbarea inimii omului posibilă și reală. Paștele este egal cu Învierea. Cristos Înviat nu mai moare. În Cristos înviat are loc și învierea omului, a societății, politicii, culturii, economiei, naturii. Dacă există credință în Cel Înviat, va exista stabilitate. Fără această credință, cineva se întoarce în ‘virusul’ bolii și al morții.” Arhiepiscopul Mitropolit a mai subliniat că mai mult ca niciodată spațiul caselor noastre „este destinat să devină un loc de cult spiritual, o biserică domestică, unde ‘toți ne adunăm împreună pentru frângerea pâinii’, cum spune Sf. Paul”.
Și a avut o serie de încurajări: „Fiecare familie trebuie să ‘inventeze’ un spațiu cu semne care amintesc credința: o lumânare, un crucifix, o față de masă care este pusă în momentele de sărbătoare, o icoană, un cântec sau muzică de Paște, o poezie, un cozonac preparat împreună… Toate acestea ar putea să rămână apoi ca o experiență care se poate repeta tot mereu: putem sărbători credința în case, în viața de zi cu zi, în fiecare zi.” De asemenea a încurajat telefoanele către rude și prieteni, „pentru un schimb de urări, pentru a spune un cuvânt de încurajare și de apropiere și de speranță. Trebuie să o facem deseori, dar mai mult într-o zi cum este Paștele, sărbătoarea Învierii Domnului. Sunt gesturi mici, dar oferă ocazia pentru a înscrie credința și celebrarea ei în viața cotidiană, înlăuntrul zidurilor casei. Nu asistăm la sărbătoarea Paștelui, dar îl celebrăm, și prin urmare îl și pregătim, poate mai mult ca în alți ani.”
„Vă doresc că Domnul Isus să învie în inimile tuturor, în casele noastre, înlăuntrul acestei lumi care, mai mult ca oricând așteaptă cu nerăbdare ca Isus Cristos cel Înviat s-o ia de mână și să o scoată afară din furtuna coronavirusului. Cristos a înviat! Amin.”
