Reacții la transformarea Bazilicii Hagia Sophia într-o moschee (I)
31.07.2020, Roma (Catholica) - În pofida tuturor protestelor internaționale, nu s-a putut face nimic: la 24 iulie, marea Bazilică „Hagia Sophia” din Istanbul a găzduit prima vineri de rugăciune musulmană, după ce a fost declarată oficial moschee. Pe paviment au fost întinse mari covoare pentru rugăciune, în timp ce icoanele strălucitoare din edificiu au fost acoperite, provizoriu, cu perdele pentru că imaginile sunt interzise în moschei. La inaugurare au participat peste o mie de invitați. În exteriorul edificiului s-a aflat o mare desfășurare de poliție. Redăm prima parte din ampla analiză publicată de Settimananews și tradusă de pr. Mihai Pătrașcu pentru InfoSapientia.ro.
Dubla strategie a lui Erdogan
Edificiul, a spus cu puține zile înainte președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a fost eliberat în sfârșit de „lanțurile sclaviei”: „a transforma Hagia Sophia într-o moschee – a adăugat el – după ce a fost timp de 86 de ani un muzeu, este un drept mai mult decât natural al națiunii noastre”. Diferiți experți turci au considerat de mult timp imposibil pentru Erdogan să facă acest pas. De fapt, edificiul are o valoare prea simbolică și prea mare a fost afrontul făcut împotriva creștinilor și împotriva partenerilor internaționali. Însă – scrie Christoph Schmidt (KNA, 24 iulie) – lui Erdogan nu i-a păsat, așa cum a făcut cu ocazia aventurilor sale în politica externă în Siria, Irak și Libia.
Conform unui sondaj, 70% dintre turci ar fi fost de acord cu el. Insistând încontinuu pe „suveranitatea națională”, el a dorit în definitiv să sublinieze dreptul celui mai puternic, printr-o politică de putere simbolică mai potrivită, după stilul secolelor precedente: Bazilica, sfințită în 537, a fost un trofeu al victoriei otomanilor care, în 1453, au cucerit orașul bizantin Constantinopol, după masacre sângeroase, și biserica a fost transformată într-o moschee. Fondatorul Republicii Turcia, Mustafa Kemal „Ataturk”, a transformat-o în 1934 într-un muzeu. Acum Erdogan a retransformat-o în moschee, adică într-o casă de rugăciune, voind în acest mod să sublinieze triumful asupra laicismului kemalist cu o profundă re-islamizare a Turciei. Data aleasă pentru inaugurare, 24 iulie, nu a fost întâmplătoare: de fapt, în această zi, în 1923, după primul război mondial, puterile europene, în Tratatul de la Lausanne, au trasat noile granițe geografice ale Turciei; aceasta presupunea, printre altele, evacuarea celei mai mari părți a creștinilor ortodocși în Grecia și a musulmanilor din Grecia în Turcia. „Pentru conviețuirea între religii – scrie Christoph Schmidt – ziua de 24 iulie este o aniversare neagră”.
Indignarea politicii internaționale și a reprezentanților Bisericilor, după această decizie, a fost clară. Responsabilul cu politica externă a Uniunii Europene, Josep Borrell, a amintit Turciei de angajamentele sale interreligioase și culturale. Și Departamentul de Stat american a exprimat toată dezamăgirea sa. Conducătorul ortodocșilor din Grecia, Arhiepiscopul Hieronymos, l-a acuzat pe Erdogan că „instrumentalizează religia”. Și Patriarhia de Moscova a exprimat proteste energice. În această alegere, guvernul turc urmărește o dublă strategie. Pe de o parte, proclamă că Hagia Sophia rămâne absolut deschisă pentru toți: credincioși, necredincioși, musulmani, creștini și budiști, precum și Papei. Pe de altă parte, are prezent electoratul său, într-o țară care trece printr-o criză economică profundă. Însă nu toți sunt entuziaști în Turcia, de fapt Erdogan are și numeroși dușmani. Numai purtătorii de cuvânt islamiști și Hamas s-au grăbit să îi manifeste sprijinul lor.
Critici din lumea creștină
Sunt numeroase criticile în lumea creștină. Între acestea se înregistrează reacția fostului președinte al Bisericii evanghelice germane, Margot Käßmann care în Bild am Sonntag a scris: „Jocurile politice tactice ale unui președinte care vrea să impresioneze musulmanii conservatori sunt caraghioase. După 85 de ani Hagia Sophia este abuzată pentru a demonstra puterea și a semăna discordie. Erdogan vorbește chiar despre o «înviere», în realitate este o provocare țintită.” Käßmann a adăugat: „Sophia este un termen grec care înseamnă Înțelepciune. Dacă Erdogan ar fi un șef de stat înțelept ar încerca să reconcilieze și nu să dezbine.” Käßmann se teme că Hagia Sophia va deveni un simbol de excludere în sensul că Erdogan distruge „un simbol de conviețuire pașnică între creștinism și islam”.
Cardinalul Schönborn, de puțin timp Arhiepiscop emerit de Viena, scriind la 18 iulie în rubrica sa din săptămânalul austriac Heute (Azi), a afirmat că visează ca Hagia Sophia „să devină un centru de întâlnire între religii”. După ce a amintit bogata istorie a Bazilicii definind-o „o bijuterie incomparabilă în inima Istanbulului”, a concluzionat: „Ar fi o victorie și o binecuvântare pentru toți”. Comisia episcopală a UE s-a declarat preocupată pentru transformarea Bazilicii „Sfânta Sofia” într-o moschee. Inițiativa a pus Turcia în afara Europei și a reprezentat „o lovitură dură pentru Biserica ortodoxă și dialogul interreligios”. A declarat aceasta la Bruxelles secretarul general al COMECE, Manuel Barrios Prieto. Turcia are o „problemă serioasă” în acest domeniu – a afirmat el – citând un raport al Comisiei Europene din 2019.
Conform Conferinței Bisericilor Europene (CEC), această acțiune ar putea oferi un „teren fertil” pentru ura și violența religioasă. Și Papa Francisc, duminică 12 iulie, după rugăciunea Angelus în Piața „Sfântul Petru”, a afirmat că simte „mare durere”, gândindu-se la ceea ce se întâmpla la Istanbul.
Reacțiile printre musulmani
Reacții negative au avut loc și printre musulmani. Președintele Comunității islamice din Austria (IGGÖ), Ümit Vural, a declarat într-un comentariu din cotidianul Der Standard că el consideră Hagia Sophia ca loc de rugăciune și ca semn unde pot să crească „împreună culturile noastre”. În linie de principiu – a subliniat el – credincioșii din toate religiile ar trebui să fie mulțumiți că edificiul redevine un loc de cult și de rugăciune. Însă a-l clasifica numai ca moschee „nu face dreptate istoriei Hagiei Sophia. Această biserică era anterior fie biserică fie moschee, pentru a face să crească împreună cercurile noastre culturale printr-o folosire comună și să se evite astfel excluderea și conflictele”. Schimbarea petrecută – a subliniat Vural – a folosit în schimb pentru a alimenta un resentiment anti-turc și anti-islamic.
Foarte dur și studiosul musulman Mouhanad Khorchide, care a subliniat forța simbolică a edificiului. „Din exterior – a spus el într-un interviu la Deutschlandfunk – pare o operațiune religioasă”. În realitate, religia este folosită pentru a demonstra puterea. În afară de aceasta spune el: „Eu, în numele islamului pot să îi umilesc simbolic pe creștini”. În acest mod se creează, pe de o parte, o dezbinare în islam și, pe de altă parte, este consolidată „o imagine ostilă față de creștinism și față de Occident”. Aceasta este – după părerea sa – fața islamului politic: „Pretențiile sale de putere, care încearcă să se legitimeze în numele a ceea ce este sacru, au loc în dauna spiritualității islamului și a dimensiunilor sale etice”. Avem nevoie – a adăugat el – de gesturi de recunoaștere și de stimă din partea altora. „Însă președintele turc Recep Tayyip Erdogan este unul care creează dezbinări”. În cartea sa publicată recent – Falșii avocați ai lui Dumnezeu – Trădarea islamului – Khorchide scrie că „este necesar să se interpreteze în manieră nouă Coranul și tradițiilor profeților și să se întărească interpretările filantropice ale islamului”.
Și unii teologi liberali musulmani din Turcia s-au opus public reutilizării lui Hagia Sophia ca moschee. Au definit-o fără ocolișuri o „eroare gravă și ireparabilă”. Asta afirmă o notă distribuită de cotidianul turc Cumhuriyet (ediția online, 22 iulie). Alegerea – susțin ei – îi va ofensa nu numai pe musulmani, ci va da impuls islamofobiei și va trimite un mesaj greșit islamiștilor radicali. Autorii apelului sunt Nazif Ay, Mehmet Ali Öz și Yusuf Dülger, numiți teologi „kemaliști” cu referință la fondatorul Turciei laice moderne. Reînnoita transformare a fostei biserici imperiale bizantine – afirmă ei – este în contrast cu valorile de toleranță și de pace în islam. Autorii se referă la decizia califului Omar (634-644) de a nu se ruga în biserica creștină de la Sfântul Mormânt din Ierusalimul cucerit, în așa fel încât musulmanii să nu poată revendica după aceea acel loc.
Teologii se opun expres și legitimării re-dedicării lui „Sfânta Sofia” amintind cazul moscheii omayyade din Cordoba, în Spania. Moscheea-Catedrala din Cordoba era la origine o biserică creștină vizigotă și a fost transformată în moschee în 784 de membri ai dinastiei omayyade Al-Andalus, care acoperea cea mai mare parte a peninsulei iberice. A fost retransformată în biserică în 1236 în timpul recuceririi inițiate de regatele creștine din Spania. Astăzi Catedrala este biserică și muzeu catolice. Așa cum pierderea Bazilicii „Sfânta Sofia”, simbol al declinului civilizației pentru creștinii ortodocși, moscheea-Catedrala din Cordoba este astăzi simbol al pierderii civilizației islamice și rămâne astăzi un izvor de resentiment pentru musulmani.
