Papa Francisc: Babelul de ieri și de astăzi

03.09.2020, Vatican (Catholica) - Audiențele generale, care datorită carantinei au continuat dar fără public din luna martie încoace, s-au reluat din 2 septembrie cu participarea celor interesați, dar într-un număr mai redus și nu în Piața San Pietro ci în curtea interioară „Sfântul Damasus”, în Palatul Apostolic din Cetatea Vaticanului. În cateheza care continuă să atingă tema pandemiei, Papa Francisc a vorbit despre situația de astăzi ca un nou Babel.

Episodul, a explicat Sfântul Părinte, descrie „ce se întâmplă când încercăm să ajungem la cer – ținta noastră – ignorând legătura cu umanul, cu creația și cu Creatorul”. Făcând referire la turnul Babei, a spus: „Construim turnuri și zgârie-nori, dar distrugem comunitatea. Unificăm edificii și limbi, dar mortificăm bogăția culturală. Vrem să fim stăpâni ai pământului, dar ruinăm biodiversitatea și echilibrul ecologic.” Și a amintit ce i-a spus un pescar: „Am scos din mare 24 de tone de gunoaie, dintre care jumătate era plastic”. Această poluare, a continuat Pontiful, „înseamnă a ruina pământul, a nu avea solidaritate cu pământul care este un dar și cu echilibrul ecologic.”

„Amintesc o relatare medievală care descrie acest ‘sindrom de la Babel’, care există atunci când nu este solidaritate. Această relatare medievală spune că, în timpul construirii turnului, atunci când cădea un om – erau sclavi – și murea, nimeni nu spunea nimic, maxim: ‘Sărmanul, a greșit și a căzut’. În schimb, dacă o cărămidă cădea, toți se plângeau. Și dacă era cineva vinovatul, era pedepsit! De ce? Pentru că o cărămidă era scumpă de făcut, de pregătit, de copt. Era nevoie de timp și de muncă pentru a face o cărămidă. O cărămidă valora mai mult decât viața umană. Fiecare dintre noi să se gândească la ce se întâmplă astăzi. Din păcate și astăzi se poate întâmpla ceva de acest gen. Cade vreo cotă din piața financiară, știrea este în toate agențiile. Cad mii de persoane din cauza foamei, a mizeriei și nimeni nu vorbește despre aceasta.”

Ca familie umană, a mai explicat Papa, „avem originea comună în Dumnezeu; locuim într-o casă comună, planeta-grădină, pământul în care Dumnezeu ne-a așezat; și avem o destinație comună în Cristos. Însă atunci când uităm toate acestea, interdependența noastră devine dependență a unora de alții – pierdem această armonie a interdependenței în solidaritate – mărind inegalitatea și marginalizarea; se slăbește țesutul social și se deteriorează ambientul. Este mereu același mod de a acționa. De aceea, astăzi principiul de solidaritate este mai necesar ca oricând, așa cum a învățat Sfântul Papa Ioan Paul al II-lea” în enciclica Sollicitudo rei socialis.

Pontiful și-a încheiat cateheza spunând: „În mijlocul crizei, o solidaritate condusă de credință ne permite să traducem iubirea lui Dumnezeu în cultura noastră globalizată, nu construind turnuri sau ziduri – și câte ziduri se construiesc astăzi – care despart, însă după aceea se prăbușesc, ci țesând comunități și susținând procese de creștere cu adevărat umană și solidă. Și pentru aceasta ajută solidaritatea. Pun o întrebare: eu mă gândesc la nevoile celorlalți? Fiecare să răspundă în inima sa. În mijlocul crizelor și furtunilor, Domnul ne interpelează și ne invită să trezim și să activăm această solidaritate capabilă de a da soliditate, sprijin și un sens acestor ore în care totul pare să naufragieze. Creativitatea Duhului Sfânt să ne poată încuraja ca să generăm noi forme de ospitalitate familială, de fraternitate rodnică și de solidaritate universală. Mulțumesc.”