Papa Francisc: Un spirit de fraternitate ne poate ajuta să ieșim mai buni din situația de criză
08.10.2020, Vatican (Catholica) - În interviul acordat jurnalistei Carmen Magallon, directoarea ediției spaniole a revistei „Il mio Papa”, Sfântul Părinte ne îndeamnă ca, în timp de pandemie, să ne gândim nu atât la prezentul nostru, ci mai ales la viitorul generațiilor mai tinere. „Trebuie să ne ocupăm de viitor și să pregătim terenul pentru ca generațiile mai tinere să poată munci”, a spus pontiful în interviu.
Interviul este dedicat temelor cheie din perioada pandemiei și propunerilor în vederea depășirii acestui moment de criză. Pandemia, spune Pontiful, „schimbă lumea și ne pune în situație de criză”. Nu putem ieși din această situație la fel cum eram când a început. Modul în care vom ieși din această criză depinde de deciziile pe care le luăm acum, a explicat el. În cadrul interviului, Papa Francisc lansează o întrebare esențială: „Care va fi modul de viață pe care îl vom lăsa generațiilor viitoare?” Este timpul să nu ne mai gândim doar la noi înșine și la prezentul nostru, a spus el, subliniind necesitatea de a privi spre viitor, din perspectiva unei umanități care dorește să rămână, în continuare, parte a creației. „Trebuie să ne ocupăm de viitor, să pregătim pământul pentru ca ceilalți să lucreze la el”, a subliniat mai apoi, explicând că aceasta este cultura pe care trebuie să o dezvoltăm în timpul pandemiei.
Întrebat care ar fi modalitatea cea mai potrivită de înfruntare a pandemiei, Papa Francisc a amintit în primul rând gesturile mici și mari făcute de numeroși bărbați și de numeroase femei pentru a veni în sprijinul semenilor aflați în suferință. Trebuie să răspundem la această durere „încercând să fim aproape” de ceilalți, după cum au fost alături cei care – în acest timp de criză – au refuzat să fugă din fața pericolului și s-au dedicat sprijinirii celor aflați în suferință, confruntându-se cu probleme dificile, la care au căutat soluții practice. „Sunt atât de mulți sfinți alături de noi”, a spus Pontiful, referindu-se la persoanele care se pun în slujba semenilor care suferă.
Sfântul Părinte amintește, de asemenea, că angajamentul față de viață nu se referă doar la probleme legate de sănătate, solicitând eforturi și în favoarea celor înlăturați din sistem, în favoarea persoanelor care nu au un loc de muncă. Ne confruntăm cu „o mare provocare socială”. Din acest motiv nu putem urma modelul economic la temelia căruia se află nedreptatea. Pandemia ne-a făcut să înțelegem cât de mult ne-am obișnuit cu acest climat al debarasării: debarasarea de bătrâni, de săraci, de copiii nenăscuți – a spus pontiful, amintind că fiecare viață merită să fie protejată și respectată. Îndemnându-ne să înfruntăm în mod curajos cultura debarasării care ne amenință în mod constant, Papa Francisc a explicat că antidotul împotriva unei astfel de atitudini este cultura primirii, a apropierii, a fraternității. Astăzi, ni se cere mai mult ca oricând cultivarea și alimentarea spiritului fraternității, întâmpinarea nevoilor celorlalți, în special ale celor mai slabi și vulnerabili, prin manifestarea atenției concrete față de ei.
În interviu, una din întrebările jurnalistei de la revista „Il mio Papa” se referă la momentul extraordinar de rugăciune prezidat de Papa Francisc la 27 martie a.c. „Inima mea”, a mărturisit Pontiful, „era una cu întregul popor al lui Dumnezeu aflat în suferință. Amintindu-și de acel moment, pontiful a evocat trăirea intensă a rugăciunii pe întreaga durată a celebrării.” La finalul interviului, Papa spune că nu există o rețetă pentru a ieși din criză însă a evidențiat necesitatea schimbării paradigmei economice prin schimbarea priorităților, începând de la periferii. De asemenea, a evidențiat necesitatea atenției față de casa noastră comună și importanța fraternității care reprezintă cheia edificării viitorului, după cum amintește enciclica „Fratelli tutti”, despre fraternitatea și prietenia socială,.
Referindu-se la vaccinul împotriva noului coronaviorus, Papa Francisc a scos în evidență importanța ca acesta să fie considerat un bun al întregii umanități, o moștenire comună, universală, după cu sănătatea popoarelor este o moștenire comună, un bun al întregii umanități. (Anca Mărtinaș pentru Vatican News România)
