Recorduri și curiozități privind Colegiul Cardinalilor
29.11.2020, Vatican (Catholica) - Cu Consistoriul din 28 noiembrie Cardinalii au ajuns să fie 229 în total. Timp ce câteva secole au fost 30. După aceea Papa Sixt al V-lea în 1586 a ridicat numărul la 70, însă nu are nimic de-a face cu mărimea pe care o cunoaștem astăzi, un grup de persoane care reprezintă și geografic evanghelicele „margini ale pământului”. Colegiul Cardinalilor în dimensiunea și compunerea actuale este o alegere care se formează gradual în secolul al XX-lea. Papa Ioan al XXIII-lea „a încălcat” cel dintâi limita istorică a Papei Sixt al V-lea, așa încât Cardinalii care la sfârșitul ultimelor pontificate între secolele al XIX-lea și al XX-lea au oscilată pe o medie de 60 efectivi, la moartea Papei Roncalli erau 82 și între ei se observă trăsături inedite, pentru prim oară incluzând un Cardinal filipinez, japonez, african.
Trec puțini ani și Papa Paul al VI-lea completează opera. Creează 143 de Cardinali, mărind ulterior „latitudinea” proveniențelor (primul neozeelandez, primul malgaș, primul senegalez, etc.), determină locul Patriarhilor răsăriteni în Colegiu și mai ales stabilește pragul încă valid al celor 80 de ani pentru ieșirea din adunarea electorilor. La moartea Papei Montini, Cardinalii sunt în număr de 129, un număr care este preludiul schimbării ulterioare făcute de Ioan Paul al II-lea. Cu Papa Wojtyła, Colegiul Cardinalilor devine în întregime expresie a universalității și din cei 231 de Cardinali din circa șaptezeci de țări creați de el în nouă Consistorii (chiar 42 de Cardinali în Consistoriul din 2001, record pentru Biserică), cel mai bătrând este Mons. Josef Tomko, în vârstă de 96 de ani, creat Cardinal în 1985.
Și în timpul pontificatului Papei Benedict al XVI-lea au intrat în Colegiu 90 de Cardinali în cinci Consistorii. Între cei care au obținut bereta de la Papa emerit sunt actualmente 39 electori și 30 non-electori, inclusiv cel mai bătrân din întregul grup, francezul Albert Vanhoye, în vârstă de 96 de ani, devenit Cardinal în 2006. În schimb Papei Francisc îi aparține crearea celui mai tânăr Cardinal în viață, Dieudonné Nzapalainga – în vârstă de doar patruzeci și nouă de ani în 2016 în momentul publicării – care în funcția de Mitropolit de Bangui este și primul Cardinal născut în Republica Centrafricană.
Cu acela din 28 noiembrie, Papa Francisc a prezidat al șaptelea Consistoriu al său și a creat în total 101 de Cardinali. Pentru Papa „periferiilor” și convocarea de sâmbătă arată începuturi și întoarceri. Primul caz aparține Brunei și Rwanda – țări care își fac intrarea lor istorică în Colegiu – la al doilea caz aparține Malta, care pentru o scurtă perioadă de timp nu a mai fost reprezentată, adică de la moartea Cardinalului Prosper Grech petrecută în 2019. La pontificatul Papei Francisc aparțin și alte recorduri. Între alții, cel al sediilor cardinale în țări care nu l-au găzduit niciodată (în afară de citata Republica Centrafricană, Brunei și Rwanda, și Haiti, Dominicană, Birmania, Panama, Capul Verde, Tonga, Bangladesh, Papua Noua Guinee, Malaiezia, Lesotho, Mali, Suedia, Laos, El Salvador, Luxemburg), primul Cardinal afroamerican (Mitropolitul de Washington, Wilton Gregory), primul născut după Conciliu (Nzapalainga), primul convertit la catolicism din timpurile lui Jean-Marie Lustiger (Episcopul de Stockholm, Anders Arborelius, luteran din naștere).
De unele nume sunt legate câteva curiozități statistice. De exemplu, thailandezul în vârstă de 91 de ani, Michael Michai Kitbunchu, emerit de Bangkok, este cel care face parte din Colegiul Cardinalilor de cel mai mult timp (37 de ani). Un record de durată împărtășit cu neozeelandezul în vârstă de 90 de ani, Thomas Stafford Williams, ordinariu militar din țara sa. Ambii au primit bereta de la Papa Wojtyła în 1983. O altă dată se referă la prezența familiilor călugărești în actualul Colegiu: sunt 26 dintr-un total de 51 de Cardinali (29 electori) care îmbracă haina Institutului lor sub purpură. Cei mai reprezentați sunt salezienii (9), urmați de iezuiți (7). De notat că o dată cu pr. Mauro Gambetti, custode al Sfântului Convent din Assisi, intră în grupul purpurelor și Ordinul Franciscanilor Conventuali, în mod asemănător cu Misionarii Sfântului Carol incluși pentru prima dată grație scalabrinianului Silvano Maria Tomasi.
Și geografia, așa cum s-a spus, în special prin voința Papei Francisc, continuă să redeseneze, dilatând-o, harta Colegiului, care acum ajunge la 90 de țări reprezentate, din Albania în Vietnam, cu grupul Cardinalilor italieni (47) pe larg mai numeros, urmat de Statele Unite (15) și Spania (14). Din punctul de vedere al continentelor, Europa are, între electori și non-electori, 106 Cardinali, Africa 30, Asia 27. America de Nord are 26, cea de Sud 25, cea centrală 9, în timp ce sunt 6 cei din Oceania. Trebuie precizat că numele din această ultimă numărare nu se referă la naționalitatea de origine a apartenenților Colegiului, ci locul unde locuiesc și desfășoară, sau au desfășurat, slujirea lor pastorală. (material L’Osservatore Romano, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru InfoSapientia.ro)
