Un dar oferit Bisericii și lumii: De la 19 martie anul dedicat familiei
08.01.2021, Vatican (Catholica) - Duminică, 27 decembrie, Sfântul Părinte, surprinzând lumea, a anunțat că la 19 martie va începe Anul „Familia Amoris laetitia”. O inițiativă venită ca o binecuvântare, care a umplut de speranță și de entuziasm nu numai familiile pretutindeni în cele cinci continente, ci și preoți și Episcopi, care de mulți ani sunt în căutarea de modalități și instrumente pentru o pastorație familială vie și mai eficace.
În acest timp de pandemie și de dificultăți sociale, sanitare, relaționale și spirituale foarte grave, familia a arătat că este un colant fundamental și originar de care are nevoie fiecare dintre noi, de care trebuie să ne îngrijim cu iubire (Amoris laetitia 7), cu atenție și determinare. Aceste dificultăți au scos în evidență și slăbiciunile și necesitățile mai urgente ale familiilor, în fiecare regiune geografică a pământului. Necesități care știm că sunt de acum urgențele pastorale pentru Biserică: crize conjugale, violență relațională, dezorientare educativă față de copii, sentiment de singurătate, frica de a ajunge la căsătorie, înțelegere scăzută a semnificației mântuitoare a sacramentelor și, mai ales, o nepercepută fractură radicală între credință și viața practică, trăită ca și cum Domnul n-ar exista.
Sunt aceleași teme care de mulți ani ies în evidență în dialogul dintre Dicasterul pentru Laici, Familie și Viață și Episcopii care în vizitele ad limina la Roma cer în mod explicit ajutor în fața societăților care se schimbă tot mai rapid (rapidación despre care vorbește Papa Francisc), în care valorile au fost puse în discuție în mod radical și pastorația familială trebuie restructurată. Nu este vorba de a găsi formule sau de a inventa noi cursuri pentru a îndoctrina persoanele numai în manieră teoretică (așa cum subliniază Pontiful în Amoris laetitia 37), ci de a face să se perceapă harul care este insuflat în familia creștină, acel har care poate să izvorască din Botez și din Sacramentul matrimonial și care, dacă este primit, impregnează cu sine toată viața familială.
În această direcție, și în continuitate cu Familiaris consortio și cu atenția pastorală față de familie demarată de Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea, Amoris laetitia constituie un instrument extraordinar de bogat pentru a înțelege mai profund realitatea concretă a familiilor de astăzi și a găsi strategii pastorale noi, care să pornească de la ascultarea familiilor și mai ales de la o formare mai solidă a lucrătorilor pastorali și a preoților. Două condiții care se dovedesc esențiale pentru a trăi în manieră rodnică acest an special. Înainte de toate, a conștientiza și a acționa pentru ca familia, în virtutea unei mai mari înțelegeri și valorizări a Botezului și Căsătoriei, să devină în totalitate un subiect pastoral: soți și familii alături de preoți, recunoscând familiilor acel rol de mărturie vie a iubirii lui Dumnezeu și de vestire, care numai în virtutea acestei mărturii poate să devină din nou credibilă pentru noile generații; al doilea, a regândi formarea seminariștilor și actualizarea preoților, pentru ca să învețe fără teama de a se confrunta cu familiile, cu un bagaj de cunoștințe și de pregătire umană, afectivă și morală la înălțimea provocărilor de astăzi.
Câte probleme intră în viața concretă a familiilor în fiecare zi și nu sunt înfruntate cu competență și prudență: probleme în deschiderea la viață, folosirea tehnologiilor reproductive, educația la afectivitate și la sexualitate în copii și în tineri, educația la valori. Pentru a ajuta familiile să regăsească unitate de viață și de acțiune, este esențial de a le dărui capacitatea de a trăi în Cristos viața familială, a le ajuta să citească în lumina Duhului Sfânt evenimentele vieții. A dărui familiilor ascultare, timp și, în fond, din partea preoților, o atitudine de duioșie și paternitate spirituală este necesară pentru a pune împreună toate acele verbe care, în Amoris laetitia, papa le-a pus ca bază de acțiune pastorală: a primi, a însoți, a păzi, a discerne și a integra, în lumina milostivirii și a adevărului.
Așadar, obiectivul Anului „Familia Amoris laetitia” nu este numai acela de a redeschide exortația apostolică pentru a o aprofunda și a o face cunoscută multelor familii care în acești primi cinci ani încă nu au avut oportunitatea de a auzi vorbindu-se despre ea, ci de a descoperi în documentul postsinodal toată acea bogăție pastorală care este necesară pentru a merge concret împreună cu familiile și a le susține în provocările mai complexe. Trebuie ajutate să descopere că au un dar și că sunt dar pentru Biserică și pentru societate, fiecare cu propriile trude, propriile răni, propriile comori și acea frumusețe care se naște din dorința de a rămâne în Cristos și de a merge cu El. Pentru aceasta, destinatari ai invitației Sfântului Părinte suntem cu toții: conferințe Episcopale, Dieceze, asociații familiale, mișcări ecleziale și, mai ales, fiecare familie din lume. Fie ca fiecare să se simtă chemat la un dialog puternic între familii, cu proprii preoți, cu propriul episcop, cu propria comunitate eclezială pentru a lucra și a mărturisi împreună forța iubirii familiale.
Există diferite domenii de acțiune pastorală deosebit de importante și urgente, care au nevoie de o angajare reînnoită: înainte de toate, pastorația de pregătire pentru căsătorie, care trebuie să-și înfigă rădăcinile într-o formare îndepărtată a copiilor și a tinerilor, cărora trebuie început să se vorbească mult timp înainte de a fi chemați la o vocație la iubire, care nu este numai aceea la viața călugărească, ci și la căsătorie. Cum pot tinerii de astăzi să aleagă în manieră conștientă sacramentul căsătoriei, în locul conviețuirii, dacă îl trăiesc numai ca o alegere romantică, ce drenează resurse economice și obligă la îndatoriri, trăite ca un jug pentru tot restul vieții? Apoi este fundamentală însoțirea soților, mai ales în primii ani de căsătorie, pentru a le dărui conștiința harului sacramentului matrimonial; nu putem să ne consolăm cu o pastorație a eșecurilor: familiile ne cer un „efort pentru a consolida căsătoriile” și a preveni rupturile (Amoris laetitia 307). De asemenea: a însoți în manieră competentă pe părinți în educația copiilor, a face familiile conștiente de vocația lor misionară în propriul ambient, a însoți familiile rănite pentru a le ajuta să repornească de la vocația lor baptismală. În cele din urmă, va fi important să se promoveze între familii dorința de a participa la următoarea Întâlnire Mondială cu Sfântul Părinte la Roma, la încheierea Anului Familiei în iunie 2022.
Dicasterul nostru s-a pus la dispoziție pentru a coordona acest mare și complex efort pastoral, însă este important ca toți să primească invitația papei de a acționa la nivel local pentru a implementa în manieră decisivă pastorația familială: să fie o pastorație a familiilor și cu familiile, soți și preoți împreună, fiecare conform propriei vocații și cu harul care izvorăște din ea. Nu este întâmplător că la puține zile înainte de anunțarea acestui an extraordinar, Sfântul Părinte a dedicat Sfântului Iosif anul 2021 (cu scrisoarea apostolică Patris corde, din 8 decembrie 2020), care cu inimă de tată s-a dăruit Sfintei Familii. Cu aceeași duioșie, Biserica trebuie să primească de la această minunată oportunitate capacitatea de a deveni păzitoare a familiei, pentru a ști s-o protejeze cu atenție, pentru a o primi, conștientă de harul său intrinsec, cu luminile sale și umbrele sale, cu „curaj creativ” și entuziasm pastoral. Acel entuziasm care se naște dintr-o angajare serioasă, care se pune în slujire în manieră bucuroasă și responsabilă, acționând ca și cum totul ar depinde de noi, ci știind că în fond totul este în mâinile Tatălui.
Încă o dată, din inimă, îi mulțumesc Sfântului Părinte pentru acest mare dar pe care l-a oferit Bisericii și fiecăreia dintre familiile din lume. (material din L’Osservatore Romano, semnat de Cardinal Kevin Farrell, prefect al Dicasterului pentru Laici, Familie și Viață, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru InfoSapientia.ro)
