Papa a oferit un interviu pentru Tg5
11.01.2021, Vatican (Catholica) - A ne redescoperi mai uniți, mai apropiați de cel care suferă, a ne simți frați pentru a depăși împreună criza mondială provocată de pandemie. La începutul interviului oferit pentru emisiunea de știri Tg5 de pe postul italian de televiziune Canale 5, transmis duminică seara, 10 ianuarie 2021, Papa Francisc reafirmă că „dintr-o criză nu se iese niciodată cum eram înainte, niciodată. Ieșim mai buni sau ieșim mai răi.” Pentru Papa, „trebuie să se revizuiască totul. Marile valori există mereu în viață, însă marile valori trebuie traduse în viața momentului” istoric. Așadar, prezintă o serie de situații dramatice, de la copiii care suferă de foame și nu pot merge la școală, la războaiele care tulbură multe zone ale planetei. „Statisticile Națiunilor Unite sunt înspăimântătoare cu privire la aceasta.” Avertizează că, dacă noi vom ieși din criză „fără a vedea aceste lucruri, ieșirea va fi o altă înfrângere. Și va fi mai rea. Să privim numai aceste două probleme: copiii și războaiele.”
După aceea Papa a răspuns la o întrebare a jurnalistului Fabio Marchese Ragona despre vaccinuri. „Eu”, afirmă Pontiful, „cred că etic toți trebuie să facă vaccinul. Nu este o opțiune, este o acțiune etică. Pentru că îți pui în joc sănătatea, îți pui în joc viața, dar pui în joc și viața celorlalți”. Și a explicat faptul că în zilele următoare vor începe vaccinările în Vatican și că s-a „programat” și el pentru aceasta. „Da, trebuie făcută”, repetă el. „Dacă medicii îl prezintă ca un lucru care poate să meargă bine și care nu are pericole speciale, pentru ce să nu îl facem? Există un negaționism sinucigaș, în aceasta, pe care eu nu aș ști să îl explic.” Pentru Pontif, acesta este timpul de „a ne gândi la noi și a șterge pentru o perioadă de timp «eul», a-l pune între paranteze. Ori ne salvăm «noi», ori nu se salvează nimeni.” Cu privire la aceasta vorbește pe larg oferind o reflecție despre tema fraternității, pe care o îndrăgește. „Aceasta este provocarea: a deveni aproapele pentru celălalt, aproape de situație, aproape de probleme, a deveni aproapele pentru persoane.” Dușmană a apropierii este „cultura indiferenței”. Se vorbește, constată el, „despre o sănătoasă nepăsare față de probleme, dar nepăsarea nu este sănătoasă. Cultura indiferenței distruge, pentru că mă îndepărtează”.
„Indiferența”, afirmă Sfântul Părinte, „ne ucide, pentru că ne îndepărtează”. În schimb cuvântul cheie pentru a gândi căile de ieșire din criză „este cuvântul apropiere”. Dacă nu există unitate, apropiere, avertizează el, „se pot crea tensiuni sociale și în interiorul statelor”. Astfel vorbește despre „clasa conducătoare” în Biserică precum și în viața politică. În acest moment de criză, este îndemnul său, „toată clasa conducătoare nu are dreptul de a spune «eu»… trebuie să spună «noi» și să caute o unitate în fața crizei”. În acest moment, afirmă el cu putere, „un politician, un păstor, un creștin, un catolic, chiar și un Episcop, un preot, care nu are capacitatea de a spune «noi» în loc de «eu» nu este la înălțimea situației”. Și adaugă că „sunt necesare în viață conflictele, pentru că există, însă în acest moment trebuie să ia vacanță”, să facă spațiu unității „țării, Bisericii, societății”.
Pontiful susține că criza cauzată de pandemie a acutizat și mai mult „cultura rebutului” față de cei mai slabi, fie ei săraci, migranți sau bătrâni. Se oprește în mod special asupra dramei avortului care rebutează copiii ne-voiți. „Problema avortului nu este o problemă religioasă, este o problemă umană, pre-religioasă, este o problemă de etică umană” și după aceea religioasă. „Este o problemă că și un ateu trebuie să o rezolve în conștiința sa”. „Este corect”, se întreabă el, „să se elimine o viață umană pentru a rezolva o problemă, orice problemă? Este corect a închiria un călău pentru a rezolva o problemă?”
Papa nu ezită să comenteze faptele dramatice de la Capitol Hill din 6 ianuarie. Destăinuiește că „a rămas uimit”, luând în considerare disciplina poporului din Statele Unite și maturitatea democrației sale. Totuși, afirmă el, și în realitățile cele mai mature, există mereu ceva care nu merge atunci când sunt „oameni care iau o cale împotriva comunității, împotriva democrației, împotriva binelui comun”. Acum când aceasta a izbucnit, continuă el, s-a putut „vedea bine” fenomenul și se poate „aduce remediul”. Papa Francisc condamnă violența: „Trebuie să reflectăm și să înțelegem bine și pentru a nu repeta, să învățăm de la istorie”, aceste „grupuri para-regulamentare care nu sunt bine inserate în societate, mai devreme sau mai târziu vor face aceste acțiuni de violență”.
În sfârșit, Papa răspunde despre modul în care trăiește personal restricțiile cauzate de pandemie. Destăinuiește că se simte „închis”, se oprește asupra călătoriilor anulate pentru a evita aglomerările, vorbește despre speranța de a vizita Irakul. În acest timp, dedică mai mult timp rugăciunii, să vorbească prin telefon și reafirmă cât de importante au fost pentru el unele momente precum Statio Orbis în Piața San Pietro, la 27 martie 2020, „o exprimare de iubire față de toți oamenii” și care „arată căi noi pentru a ne ajuta unul pe altul”. Astfel oferă o reflecție despre credința în Domnul, care – spune el – este înainte de toate „un dar”. „Pentru mine credința este un dar; nici tu, nici eu, nici altcineva nu poate avea credință cu propriile forțe: este un dar pe care ți-l dă Domnul”, care nu se poate cumpăra. Apoi, preluând un text din Deuteronom, Papa Francisc îndeamnă să se invoce „apropierea lui Dumnezeu”. Această apropiere „în credință este un dar pe care trebuie să îl cerem”. Interviul se încheie cu dorința ca în 2021 „să nu existe rebuturi, să nu existe atitudini egoiste” și unitatea să poată prevala asupra conflictelor. (material L’Osservatore Romano, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro)
