A apărut noul Directoriu pentru cateheză
16.01.2021, Iași (Catholica) - La Editura Sapientia din Iași a apărut recent cartea: Directoriu pentru cateheză, scrisă de Consiliul Pontifical Pentru Promovarea Noii Evanghelizări și tradusă în limba română de pr. dr. Mihai Pătrașcu. Cartea apare în colecția „Cateheză”, în formatul 14×20, are 320 pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 35 lei. Ca prezentare, editura oferă textul introductiv al Arhiepiscopului Salvatore Fisichella.
Drumul catehezei din aceste ultime decenii a fost marcat de exortația apostolică Catechesi tradendae. Acest text reprezintă nu numai parcursul făcut începând de la reînnoirea Conciliului Ecumenic Vatican II, ci constituie sinteza aportului numeroșilor Episcopi din lume adunați în Sinodul din 1977. Pentru a folosi cuvintele din acel document, cateheza „tinde la obiectivul dublu de a maturiza credința inițială și de a educa adevăratul discipol al lui Cristos printr-o cunoaștere mai aprofundată și mai sistematică a persoanei și a mesajului Domnului nostru Isus Cristos”. O misiune grea, care nu permite să se specifice prea rigid diferitele faze pe care le comportă procesul catehetic. Totuși, obiectivul, deși angajant, rămâne nealterat, mai ales în contextul cultural din aceste decenii. Cateheza, tot cu referință la ceea ce scria Papa Ioan Paul al II-lea, vrea „să dezvolte, cu ajutorul lui Dumnezeu, o credință încă germinală, de a promova spre plinătate și de a hrăni zilnic viața creștină a credincioșilor de toate vârstele. Într-adevăr, este vorba despre creștere, la nivelul conștiinței și în viață, a seminței credinței puse de Duhul Sfânt prin prima vestire și transmisă eficace prin Botez”. În acest mod, cateheza rămâne altoită în tradiția solidă care a caracterizat istoria creștinismului încă de la originile sale. Ea rămâne ca o activitate formativă specială a Bisericii care, respectând diferitele grupe de vârstă ale credincioșilor, se străduiește să facă mereu actuală evanghelia lui Isus Cristos ca să fie sprijin pentru o mărturie coerentă.
Acest Directoriu pentru cateheză se situează într-o continuitate dinamică cu cele două care l-au precedat. La 18 martie 1971, Sfântul Papă Paul al VI-lea aproba Directoriul catehetic general, redactat de Congregația pentru Cler. Acel Directoriu se califica pentru a da o primă aranjare învățăturii reieșite de la Conciliul Vatican II (cf. CD 44). Nu se poate uita că Sfântul Papă Paul al VI-lea considera toată învățătura conciliară ca „marele catehism al timpurilor moderne”.
La a treizecea aniversare a Conciliului, la 11 octombrie 1992, sfântul Ioan Paul al II-lea publica și Catehismul Bisericii Catolice. Conform cuvintelor sale, „acest Catehism nu este destinat să substituie Catehismele locale […]; este destinat să încurajeze și să ajute redactarea de noi catehisme locale, care să țină cont de situațiile și culturile diferite”. Drept consecință, la 15 august 1997, apărea Directoriul general pentru cateheză. Este sub ochii noștri marea lucrare ce s-a realizat ca urmare a acestei publicații. Lumea vastă și diferențiată a catehezei a avut o ulterioară provocare pozitivă pentru a da viață la noi studii care să permită de a înțelege mai bine exigența pedagogică și formativă a catehezei, mai ales în lumina unei interpretări reînnoite a catecumenatului. Multe Conferințe Episcopale, prin instanțele care apăreau, au dată viață la noi itinerare de cateheză pentru diferitele grupe de vârstă. De la copii la adulți, de la tineri la familii, s-a asistat la o ulterioară reînnoire a catehezei.
La 23 martie 2020, Papa Francisc a aprobat noul Directoriu pentru cateheză, pe care avem onoarea și responsabilitatea de a-l prezenta Bisericii. El reprezintă o etapă ulterioară în reînnoirea dinamică pe care o realizează cateheza. De altfel, studiile catehetice și angajarea constantă a atâtor Conferințe Episcopale au permis să se ajungă la obiective deosebit de semnificative pentru viața Bisericii și maturizarea credincioșilor, care cer o nouă sistematizare.
Scurta panoramă istorică arată că fiecare Directoriu a fost redactat ca urmare a unor documente importante ale magisteriului. Primul a avut ca referință învățătura conciliară; al doilea, Catehismul Bisericii Catolice, iar al nostru, Sinodul despre Noua evanghelizare pentru transmiterea credinței creștine, împreună cu exortația apostolică a Papei Francisc Evangelii gaudium. În cele trei texte rămân exigențe comune, care sunt finalitatea și îndatoririle catehezei, în timp ce fiecare se nuanțează grație contextului istoric schimbat și a actualizării magisteriului. Între primul și al doilea Directoriu au trecut douăzeci și șase de ani; între al doilea și al nostru, douăzeci și trei de ani. În unele privințe, cronologia arată exigența dinamicii istorice căreia trebuie să i se facă față. O privire mai aprofundată asupra contextului cultural poate să evidențieze noile problematici pe care Biserica este chemată să le trăiască. Două în mod deosebit.
Prima este fenomenul culturii digitale, care aduce cu sine a doua provocare: globalizarea culturii. Și una, și cealaltă sunt așa de interconectate, încât se determină reciproc și produc fenomene care evidențiază o schimbare radicală în existența persoanelor. Exigența formării care să fie atentă față de fiecare persoană pare adesea întunecată în fața impunerii modelelor globale. Tentația de adaptare la forme de omologare internațională nu este un risc care trebuie subevaluat, mai ales în contextul formării la viața de credință. De fapt, aceasta se transmite cu întâlnirea interpersonală și se alimentează în sfera comunității. Exigența de a exprima credința cu rugăciunea liturgică și de a o mărturisi cu forța carității impune să știm să mergem dincolo de caracterul fragmentar al propunerilor pentru a recupera unitatea originară a existenței creștine. Ea își are fundamentul în cuvântul lui Dumnezeu vestit și transmis de Biserică printr-o Tradiție vie, care știe să primească în ea ceea ce este vechi și ceea ce este nou (cf. Mt 13,52), din generații de credincioși răspândiți în toate părțile lumii.
Biserica, în deceniile care au urmat după Conciliul al II-lea din Vatican, a avut ocazia de a reflecta din nou de multe ori asupra marii misiuni pe care Cristos i-a încredințat-o. Îndeosebi două documente marchează această instanță evanghelizatoare. Sfântul Paul al VI-lea, cu Evangelii nuntiandi, și Papa Francisc, cu Evangelii gaudium, trasează parcursul care nu poate accepta circumstanțe atenuante în ce privește angajarea zilnică a credincioșilor pentru evanghelizare. „Biserica există pentru a evangheliza”, afirma cu putere sfântul Paul al VI-lea; „Eu sunt o misiune”, reafirmă cu tot atâta claritate Papa Francisc. Nu există alibiuri care pot să abată privirea de la o responsabilitate care unește fiecare credincios și întreaga Biserică. Așadar, legătura strânsă între evanghelizare și cateheză devine particularitatea acestui Directoriu. El vrea să propună un parcurs care vede unite intim vestirea kerygmei și maturizarea sa.
