Secretarul general al ONU despre speranțele pentru o familie de națiuni
03.03.2021, Roma (Catholica) - Vatican Insider a publicat un interviu cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro.
– Domnule secretar general Antonio Guterres, un convoi al PAM a fost atacat în Congo la 22 februarie și trei persoane au fost ucise, ambasadorul italian Luca Attanasio, carabinierul Vittorio Iacovacci și șoferul de la PAM, Mustapha Milambo. Ce știe ONU despre acest atac și ce intenționează să facă pentru a garanta să fie făcută dreptate?
– Am condamnat în mod incontestabil atentatul brutal din Republica Democratică din Congo la adresa misiunii comune, care s-a soldat cu uciderea brutală a ambasadorului italian Luca Attanasio, a carabinierului Vittorio Iacovacci și a colegului nostru, Mustapha Milambo, șofer de multă vreme pentru Programul Alimentar Mondial. Condoleanțele mele se îndreaptă spre familiile, prietenii și colegii lor din toată lumea. Vom face o analiză aprofundată a siguranței acestui incident și vom lucra umăr la umăr cu autoritățile congoleze și italiene, în timp ce fac investigațiile penale pentru a garanta că responsabilii acestei crime să fie dați pe mâna justiției.
– În ultima sa enciclică „Fratelli tutti”, Papa Francisc discută reforma ONU. Spune că în fața predominării dimensiunii economice, o misiune a Națiunilor Unite va fi aceea de a da substanță conceptului de „familie a națiunilor” care lucrează pentru binele comun, eliminarea sărăciei și protejarea drepturilor umane. Cu recurgere neobosită „la negociere, la mediere și la arbitraj” – afirmă documentul pontifical – ONU trebuie să promoveze mai degrabă forța legii decât legea forței. Papa Francisc afirmă că „este necesar să se împiedice ca această Organizație să fie delegitimată, pentru că problemele sale și lipsurile sale să poată fi înfruntate și rezolvate în comun”. Care este viziunea dumneavoastră despre viitorul și despre reforma ONU?
– Sunt convins că Națiunile Unite sunt unica organizație care poate ajuta să reunească țările din lume pentru a înfrunta împreună principalele amenințări pe care le înfruntăm, de la Covid-19 la schimbarea climatică, la sprijinul financiar față de națiunile care suferă. Însă și organizația noastră are nevoie de o reformă. Avem nevoie de multilateralismul în care se aud diferite glasuri. Multilateralism care să producă rezultate și o reformă a structurilor de guvernare bazată pe realitățile din prezent și orientată spre viitor, nu blocată în lumea de acum 75 de ani. Statele membre trebuie să se concentreze asupra reformei Consiliului de Securitate, care merge la inima credibilității ONU. Am avertizat că înfruntăm un val crescând de naționalism, într-un moment în care ar trebui să ne concentrăm asupra soluțiilor multilaterale la problemele pe care le înfruntăm. Împreună cu Papa Francisc, vreau ca guvernele și popoarele din lume să lucreze în armonie între ele ca o familie de națiuni; acesta este unicul mod în care vom fi în măsură să înfruntăm problemele pe care le avem în față și să le rezolvăm.
– Președintele Biden s-a întors în acordul de la Paris despre schimbările climatice în prima zi a administrației sale, însă mult timp a fost pierdut deja. Dumneavoastră ați afirmat că „fiecare țară ar trebui să îmbunătățească propriile contribuții determinate la nivel național cu anticiparea largă față de Cop26 din noiembrie la Glasgow, și în linie cu obiectivul pe termen lung al neutralității globale a emisiilor de carbon până în 2050”. Ce ar trebui să facă statele membre cu scopul de a relansa și a intensifica eforturile pentru a înfrunta urgența schimbării climatice și pentru a pune capăt aceluia pe care dumneavoastră l-ați definit „războiul sinucigaș cu planeta noastră”?
– Anul acesta va fi decisiv pentru a înfrunta urgența climatică globală. Obiectivul nostru central în 2021 este să construim o coaliție globală pentru neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050. Fiecare țară, oraș, institut financiar și firmă trebuie să adopte planuri credibile și ambițioase, pentru tranziția la zero emisii clare până în 2050, și să întreprindă acțiuni decisive acum pentru a intra pe calea corectă. Țările trebuie să revadă contribuțiile lor determinate la nivel național înainte de Cop26 din Glasgow, pentru a reduce emisiile globale de gaz de seră cu 45% până în 2030 față de nivelurile din 2010. Și trebuie să creștem ambițiile pe toată linia: în atenuare, dar și în adaptare și în finanțe. Aceștia sunt pașii pe care îndemn să-i facă toate națiunile, în timp ce ne mișcăm pe calea spre Glasgow. Trebuie să aduc un omagiu conducerii constante și vitale a Sfântului Părinte, îndeosebi prin enciclica sa fundamentală „Laudato si'”, în lupta împotriva schimbării climatice și a nedreptăților pe care ea le comportă.
– Adresându-vă sesiunii speciale a Adunării Generale ca răspuns la Covid-19, ați afirmat că „la aproape un an de la începutul pandemiei, înfruntăm o tragedie umană și o urgență sanitară, umanitară și de dezvoltare”. Ce ar trebui să facă statele membre pentru a se asigura ca vaccinurile Covid-19 să fie „un bun public global disponibil pentru toți, pretutindeni” și pentru a înfrunta „aspectele devastatoare socio-economice, umanitare și ale drepturilor acestei crize”?
– Lucrul pe care trebuie să îl facem mai mult decât orice este să tratăm vaccinurile mai degrabă ca un bun public global decât să îmbrățișăm naționalismul vaccinurilor, așa cum am văzut că fac prea multe guverne în ultimele timpuri. Așa cum am avertizat statele membre, o prăpastie imunitară globală îi pune pe toți în pericol. Dacă virusul va continua să circule în sudul lumii, în mod inevitabil se va muta și va pune în pericol mai multe persoane, gata să se întoarcă să persecute nordul lumii. A trata vaccinul ca un bun public global nu este numai lucrul corect de făcut din punct de vedere moral, ci este și în interesul personal al tuturor. Și naționalismul vaccinului este și un faliment economic, în afară de un faliment moral. Ultima cercetare a Camerei de Comerț Internațional arată că fără sprijinul dat lumii în curs de dezvoltare, această criză ar putea să coste economia globală până la 9,2 miliarde de dolari. Însă pandemia este mai mult decât o simplă problemă de sănătate. Așa cum am spus, este clar că această criză s-a transformat rapid într-o criză economică și socială, precum și într-o criză a drepturilor umane. Pandemia a revelat ceea ce am știut mereu, însă acum este foarte clar: interconexiunea familiei noastre umane.
– Problema migrațiilor a fost în centrul acțiunii dumneavoastră încă de când erați înalt comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, totuși rămâne o urgență, îndeosebi în Marea Mediterană. Ce părere aveți despre Pactul despre Migrație și Azil, aprobat recent de Comisia Europeană?
– Este fundamental ca toate statele, fie că sunt țări de primire și de tranzit, sau țări de origine, să adopte măsuri pentru a garanta ca refugiații și migranții să fie tratați respectând siguranța și demnitatea lor. Ei sunt noi; sunt comunitatea noastră și oricare dintre noi ar putea să devină un refugiat sau un migrant dacă s-ar schimba circumstanțele noastre. Este clar și că migranții și refugiații au fost deosebit de loviți de impactul virusului. În ansamblu, migrația trebuie să fie văzută și gestionată ca o economisire clară pozitivă pentru economii și pentru societăți, atât în termeni de țări de origine cât și de țări de destinație.
– Ce ar trebui să se facă pentru a stabiliza Libia, epicentru al rutelor migratoare iregulare periculoase din Africa spre Europa, în lumina recentelor progrese în dialogul politic?
– Cât privește Libia, am avut o cotitură recentă în munca noastră pentru a reface stabilitatea în țara aceea. Am vorbit recent cu primul ministru și cu președintele Consiliului de Prezidență desemnați, și le-am dorit tot succesul în mandatul de a conduce țara pentru restul fazei pregătitoare, care duce la alegerile naționale din 24 decembrie 2021. Pentru a consolida aceste rezultate, și încetarea focului la nivel național trebuie să fie respectată și toți combatanții străini trebuie să părăsească Libia. Salut angajamentele asumate de noua autoritate executivă de a forma un guvern care reflectă pluralismul politic, reprezentarea geografică și angajarea sa de a include nu mai puțin de 30% femei în poziții de conducere, precum și de a garanta participarea tinerilor. După ani de conflict, poporul libian merită o oportunitate pentru a reconstrui propriile vieți și propriul viitor. Liderii săi, și toate statele membre, trebuie să pună pe primul loc interesul femeilor, al copiilor și al oamenilor libieni.
