Papa Francisc va vizita Slovacia într-un an aniversar important pentru catolicii ruteni
20.07.2021, Presov (Catholica) - Când Papa Francisc va călători în Slovacia, în septembrie, una dintre opririle sale va fi Prešov. Situat în est, orașul a făcut parte din Regatul Ungariei până la mijlocul secolului al XX-lea și găzduiește numeroși din cei peste 200.000 de catolici bizantini ruteni. Deși programul oficial al vizitei nu a fost încă publicat, potrivit unei surse, Sfântul Părinte ar putea să celebreze, pe 14 septembrie, o Sfântă Liturghie în ritul bizantin, când va fi la Prešov. Biserica Catolică Ruteană este una dintre cele 23 de Biserici Catolice Răsăritene aflate în comuniune cu Sfântul Scaun. În luna aprilie, catolicii bizantini din Slovacia și din întreaga lume au sărbătorit 375 de ani de la Unirea de la Ujhorod, un acord care a adus Biserica Ortodoxă Ruteană în comuniune cu Papa după aproape șase secole de schismă.
În 1996, Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea a scris o scrisoare pentru aniversarea a 350 de ani de la Unirea din Ujhorod. Spunea atunci că unirea „constituie un moment important în istoria unei Biserici care, prin acel act, a restabilit uniunea deplină cu Episcopul Romei. Prin urmare, este înțeles că și eu mă alătur în a-i mulțumi lui Dumnezeu cu toți cei care se bucură de amintirea acelui eveniment semnificativ.” „Faptele în sine sunt bine cunoscute”, a spus el. „La 24 aprilie 1646, în biserica de la Castelul Ujhorod, 63 de preoți de rit bizantin din Eparhia de Muncaci, conduși de călugărul bazilitan Partenie Petrovic și în prezența Episcopului George Jakusics de Eger, au fost primiți în comuniune deplină cu Scaunul lui Petru”.
Daniel Černý, istoric slovac și catolic de rit bizantin, a vorbit cu CNA despre semnificația Unirii de la Ujhorod, semnată de 63 de clerici ruteni în 1646. „Trebuie să localizăm această unire și în contextul general al vremii: este mijlocul secolului al XVII-lea, când au existat o mulțime de frământări în regiune”, a spus el, explicând că au fost războaie civile, răscoale feudale și ciocniri între protestanți și catolici. Proprietarii de terenuri puneau „o presiune uriașă” asupra creștinilor ortodocși din est să se convertească la protestantism, în special la calvinism, a spus Černý. El a spus că Unirea din Brest, din 1596, le-a arătat creștinilor ortodocși ruteni că este posibil „să îți păstrezi riturile și tradițiile tale și să fii totuși parte a Bisericii Catolice”, având apoi susținere de la guvern, protecție împotriva opresiunilor și statut social egal pentru clerici. Unirea de la Brest a unit creștinii ortodocși din complexul regional polonez-lituanian cu Sfântul Scaun, ducând la ceea ce este acum Biserica Greco-Catolică Ucraineană.
Prin urmare, Unirea de la Ujhorod „a contribuit la o îmbunătățire generală nu numai a structurii Bisericii, ci și a calității vieții religioase” pentru catolicii de rit răsăritean din zonă, a declarat Černý. Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea a spus: „Comemorarea fericită a Unirii de la Ujhorod oferă o ocazie favorabilă pentru a-i mulțumi Domnului, care a potolit lacrimile copiilor Săi la sfârșitul unei perioade tragice de persecuție severă”. Domnul „i-a susținut într-o perioadă atât de dificilă a istoriei lor, permițându-le să își conserve bogăția tradiției lor răsăritene și să rămână în același timp în deplină comuniune cu Episcopul Romei”, a continuat el. „Ei dau astfel mărturie despre acea universalitate care face din Biserică o realitate diversă, capabilă să îmbrățișeze, sub carisma lui Petru, acea varietate legitimă de tradiții și rituri care, departe de a-i afecta unitatea, îi arată toată bogăția și splendoarea.” În contextul aniversării din luna aprilie, au avut loc celebrări în Eparhia ruteană de Muncaci, care s-a format în urma Unirii de la Ujhorod și care se află în ceea ce este acum vestul Ucrainei.
După Unirea de la Ujhorod s-au creat Eparhii pentru păstorirea catolicilor ruteni oriunde trăiesc, inclusiv Mitropolia de Pittsburgh și cele trei Eparhii sufragane din Statele Unite și Mitropolia Prešov din Slovacia cu sufraganele ei, precum și o Eparhia slovacă în Canada. „Acestea sunt toate fiice spirituale ale Eparhiei de Muncaci și toți credincioșii și clerul acestor structuri ecleziastice derivă sau sunt cu adevărat moștenitorii a ceea ce a fost atunci Unirea de la Ujhorod”, a spus istoricul. El a mai spus despre călătoria Papei Francisc că va fi o bună ocazie pentru Pontif să viziteze partea de est și cea mai săracă din Slovacia. Černý a spus că, așa ca în multe alte locuri din lume, pandemia a izolat oamenii și a scos la suprafață diviziuni mai profunde din societate, dar vizita Papei este așteptată cu multă nerăbdare. „Se pare că toată Slovacia așteaptă cu nerăbdare această vizită”, a spus el.
Cea mai mare parte a populației Slovaciei este catolică, dar partidul politic de guvernământ al țării se declară liberal în vederi, a explicat Černý. Cu toate acestea, entuziasmul cu privire la vizita Papei pare să îi unească atât pe catolicii practicanți, cât și pe cei care nu merg la biserică. „Sper cu adevărat că [Papa] va aduce liniște și pace credincioșilor”, a spus el. „Aceste timpuri dezvăluie cât de profunde sunt diviziunile dintre oameni. Mai ales în timpul situației pandemice, când mulți și-au pierdut relațiile sociale și au devenit mult mai retrași…” A spus și că apare o diviziune dureroasă în societatea slovacă. „Și cu adevărat trebuie să ne concentrăm să readucem pacea. Desigur, pacea poate fi obținută numai prin Cristos. Probabil că așa ceva așteaptă oamenii de la vizita Papei – [ca el] să fie mesagerul speranței și al păcii”, a spus Černý.
