Cardinalul Pietro Parolin: COP26 va trebui să afirme centralitatea multilateralismului și a acțiunii
30.10.2021, Vatican (Catholica) - Va fi cea mai mare întâlnire internațională pe care Regatul Unit a găzduit-o vreodată. În cadrul victorian din Glasgow în jurul mesei celei de-a XXVI-a Conferințe a Națiunilor Unite despre schimbarea climatică vor fi peste 30.000 de delegați, aproape 200 de lideri mondiali, experți climatici și activiști. Obiectivul va fi acela de a actualiza planurile de reducere a emisiilor pentru a contrasta nivelurile de încălzire globală. La 26 octombrie 2021, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a lansat o nouă alarmă dorind acțiuni concrete pentru a tutela planeta: „Suntem pe drumul bun pentru catastrofa climatică”, a spus el comentând Emission Gap Report 2021. „Era jumătăților de măsură și a promisiunilor false trebuie să se termine și timpul pentru a umple prăpastia clasei conducătoare trebuie să înceapă la Glasgow”. Și ieri [29 octombrie 2021], Papa Francisc într-un audio-video-mesaj dat la BBC, privind tocmai la conferința care se va ține în orașul scoțian, a dorit „alegeri radicale” pentru a scoate omenirea din multele crize transversale și interconectate prin care trece. Cardinalul Pietro Parolin va conduce delegația Sfântului Scaun la Glasgow.
– Eminență, se deschide Conferința Națiunilor Unite despre schimbările climatice COP26. Cu ce obiectiv va fi prezent Sfântul Scaun?
– COP26 este prima Conferință a Convenției-Cadru a ONU despre schimbările climatice care se desfășoară după răspândirea lui Covid-19, precum și Conferința care trebuie să stabilească modalitățile concrete pentru a pune în aplicare angajamentele prevăzute de Acordul de la Paris din 2015. Este bine știut că parcursul pentru o implementare eficace a sa, și în lumina pandemiei, este destul de complex și nesigur. Este adevărat că a fost demarat un proces de tranziție spre un model de dezvoltare liberă de tehnologii și comportamente care au incidență asupra emisiilor de gaz cu efect de seră; întrebarea principală este cât de rapid va fi procesul de tranziție și dacă va fi în măsură să respecte timpii dictați de știință. Dorința Sfântului Scaun este ca această COP26 să poată reafirma realmente centralitatea multilateralismului și a acțiunii, și prin așa-numiții actori non-statali. Dată fiind încetineala progresului, importanța Conferinței de la Glasgow este semnificativă, deoarece prin ea se va putea măsura și stimula voința colectivă și nivelul de ambiție a fiecărui stat.
– Ediția precedentă de la Madrid s-a încheiat cu o invitație la „eforturi mai ambițioase”. Dumneavoastră ați spus: „este o provocare de civilizație”. Ce anume se profilează acum?
– Trăim într-un moment semnificativ al istoriei noastre. Răspunsurile la Covid-19 și la schimbările climatice pot promova realmente dorința exprimată de Papa Francisc în Laudato si’ că: „în timp ce omenirea din perioada post-industrială va fi amintită probabil ca una din cele mai iresponsabile din istorie, este de dorit ca omenirea de la începuturile secolului al XXI-lea să poată fi amintită pentru că a asumat cu generozitate propriile responsabilități grave”. Este vorba, întocmai, de o provocare de civilizație în favoarea binelui comun și a unei schimbări de perspectivă, care trebuie să pună demnitatea umană în centrul fiecărei acțiuni. Fenomene globale și transversale precum pandemia și schimbarea climatică evidențiază tot mai mult acea schimbare de direcție cerută de Papa Francisc întemeiată pe conștiința că trebuie să lucrăm toți împreună în întărirea alianței dintre ființa umană și ambientul natural, cu o atenție deosebită față de populațiile mai vulnerabile.
– În enciclica Laudato si’, Papa Francisc susține o ecologie integrală în care îngrijirea creației, atenția față de săraci, angajarea în societate și construirea păcii, sunt inseparabile. Care sunt urgențele?
– De acum este profund evident că degradarea ambientală și degradarea socială sunt puternic interconectate. Acesta este și unul din conceptele cheie ale ecologiei integrale: „pace, dreptate și salvgardare a creației sunt trei probleme complet conectate, care nu se vor putea separa în așa fel încât să fie tratate singular, pentru a nu cădea din nou în reducționism”. Pentru acest motiv, este important ca la COP26 să iasă în evidență și un răspuns colectiv clar nu numai pentru a favoriza activitățile de atenuare și de adaptare la schimbarea climatică din partea tuturor țărilor, ci și pentru a ajuta pe cele mai vulnerabile să înfrunte daunele și pierderile care derivă din acest fenomen, care din păcate sunt deja o realitate în numeroase contexte.
– Este constant apelul Papei de a adopta comportamente și acțiuni modelate după interdependență și coresponsabilitate, într-o lume în care „totul este conectat” și în care obiectivele pentru reducerea poluării, pentru eco-sustenabilitate, fixate în Acordul din 2015 de la Paris par încă departe. Care sunt căile care trebuie parcurse?
– În timpul întâlnirii cu liderii religioși și cu oamenii de știință desfășurate la 4 octombrie pentru a înmâna un Apel comun pentru COP26, Sfântul Părinte a scos în evidență importanța de a adopta o privire îndreptată spre interdependență și spre împărtășire. „Nu putem acționa singuri, ci este fundamentală angajarea fiecăruia pentru îngrijirea celorlalți și a ambientului care să ducă la schimbarea de direcție așa de urgentă; angajare care trebuie alimentată și de propria credință și spiritualitate […]. O angajare care trebuie solicitată încontinuu de «motorul iubirii»”, care trebuie reînsuflețit zi de zi. Este o provocare care vine în fața necesității de a contrasta „cultura rebutului”, prevalentă în societatea noastră și care se hrănește din ceea ce Apelul comun numește „semințele conflictelor: aviditate, indiferență, ignoranță, frică, nedreptate, nesiguranță și violență”. Iată, parcursul menit fie pentru a obține obiectivele pentru eco-sustenabilitate fie pentru a continua lupta împotriva degradării trebuie să pornească de la această conștiință de a trece de la o „cultură a rebutului” la o „cultură a îngrijirii”. Numai în acest mod se va putea face realmente eficace tot ceea ce este scris în Acordul de la Paris.
– Sfântul Părinte privind la ceea ce a definit „tranziție ecologică” pe care o trăim, a vorbit despre „obligație de cotitură”, conduși de speranța că „mereu putem schimba direcția”. Ce vă așteptați în mod concret de la această Conferință a Națiunilor Unite?
– Datele cele mai recente care provin de la diferitele organisme științifice internaționale nu sunt deloc încurajatoare cu privire la drumul pe care îl duce înainte comunitatea internațională pentru a dobândi obiectivele Acordului de la Paris. Asta scoate în evidență dificultățile acestei schimbări de direcție, însă contextual evidențiază urgența ei tot mai mult. Avem mijloacele și resursele pentru această schimbare de direcție; ceea ce pare să mai lipsească este o clară voință politică. Această schimbare de direcție trebuie să fie făcută implicându-i pe toți; nimeni nu poate să rămână în urmă, cu atât mai puțin nu se poate evita implicarea cu conștiință în fața acestei mari provocări. Tinerii sunt primii care trebuie să își dea seama aceasta. Așa cum spune Apelul pe care l-au semnat lideri religioși, „am moștenit o grădină: nu trebuie să lăsăm un deșert copiilor noștri”. COP26 reprezintă un moment important pentru a reafirma cu concretețe modalitățile de realizare a acestor dorințe. (material Vatican New tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro)
