Cardinalul Ravasi: Dialogul este rădăcină și moștenire a tuturor credințelor
04.02.2022, Vatican (Catholica) - Standul Sfântului Scaun la Expoziția universală din Dubai este un parcurs desenat pentru a-i face pe vizitatori să trăiască experiența a ce anume înseamnă fraternitatea, prietenia, dialogul, întâlnirea și forța schimburilor între culturi. La 4 februarie 2022, în marele Stand al Sustenabilității, se va ține celebrarea principală a celei de-a doua Zi Internaționale a Fraternității Umane, la aniversarea semnării documentului omonim.
Punctul de plecare al întregului stand – proiectat de Mons. Tomasz Trafny, vice-comisar al Standului și responsabil al Departamentului știință și credință al Consiliului Pontifical al Culturii și de arhitectul Giuseppe Di Nicola – este întâlnirea dintre Sfântul Francisc și sultanul Malik Al-Kāmil din 1219, în timp ce sosirea este cea a Papei Francisc cu marele imam de Al-Azhar, Ahmad Al-Tayyib, la 4 februarie 2019 la Abu Dhabi, pentru semnarea Documentului.
Ne vorbește despre mesajul standului și despre angajarea dicasterului său pentru răspândirea culturii fraternității Cardinalul Gianfranco Ravasi, președinte al Consiliului Pontifical al Culturii, care în acest interviu indică marilor religii mondiale drumul întoarcerii la moștenirea lor importantă, comună și în același timp diferită, a dialogului între ele, „pentru o incidență mai mare în societatea contemporană”, pentru a frâna declinul cultural și moral al planetei.
– Eminență, Standul Sfântului Scaun la Expo din Dubai este un spațiu aranjat tocmai pentru a da continuitate Documentului despre Fraternitatea umană la trei ani de la semnarea acelui text important…
– În stand este și reprezentarea vizuală, continuă, filmată a acelui eveniment. Dar eu aș vrea să subliniez mai ales o prezență: este expus în interiorul Standului un manuscris din marea Bibliotecă și Universitate creată în secolul al IX-lea la Bagdad, cu un text arab, și reprezintă efortul culturii din acel timp pentru a face accesibile lumii islamice cunoștințele altor popoare și culturi. Aceasta este cu adevărat o mărturie emblematică a acestui dialog cultural, precum și religios.
– Și este și unul din obiectele prezente cele mai râvnite, pentru care mulți arabi vin să viziteze Standul…
– Acest lucru este adevărat, este cu siguranță unul din simbolurile fundamentale, așa cum este și traducerea latină a unui Tratat arab de matematică, în care este transmis Orientului textul lui Fibonacci, seria sa vestită, unde Occidentul a învățat așa-zisele numere arabe.
– Un mod pentru a face apreciată și vizual bogăția schimburilor culturale… Și în documentul semnat la Abu Dhabi, Papa Francisc și marele imam Al-Tayyib lansează un apel împotriva declinului cultural și moral al lumii. Cum pot acționa concret împreună credințele mondiale pentru asta?
– O pot face prin două parcursuri. Parcursul aproape centripet: a se întoarce iar la marea lor moștenire. Noi știm de exemplu că moștenirea filozofică, medică, și chiar științifică, dar și în general literară a Orientului a ajuns în Occident în secolele trecute, fiecare cu o viziune proprie. Până acolo încât Toma de Aquino, de exemplu, avea posibilitatea de a-l cunoaște mai bine pe Aristotel prin contribuția lui Averroes, un filozof musulman. În această lumină, prima mare mișcare este întoarcerea la marea moștenire comună sau și la diferitele moșteniri pe care noi le avem, care sunt foarte rodnice. Și a doua mișcare este aproape centrifugă, adică a ajunge la prezent, a găsi parcursurile fundamentale ca acelea care sunt indicate în Documentul despre Fraternitatea umană, printr-un dialog și o incidență majoră în cadrul societății contemporane. Să ne gândim numai ce înseamnă dialogul interreligios, pacea, fraternitatea, dar și o toleranță autentică nu numai exterioară, ci să fie și întâlnire.
– Papa Francisc a exprimat de multe ori dorința ca Documentul despre Fraternitatea umană să fie răspândit și studiat cât mai mult posibil. Ce face și ce se gândește să facă dicasterul Culturii pentru ca acele cuvinte istorice să devină cu adevărat cultură?
– Noi credem că putem face asta chiar pe versantul culturii… Consiliul Pontifical pentru Dialogul Interreligios se preocupă mai mult de conexiunile de tip strict religios. Noi crede că putem face, de exemplu, un soi de Curte a Neamurilor care va fi dedicată temei tăcerii, care este caracteristică nu numai în lumea meditației arabe, precum și a anticei tradiții budiste, așadar va fi un dialog foarte amplu. Avem intenția și de a valoriza mai ales această dimensiune științifică ținând cont – și prin întâlniri pe care le facem cu exponenți ai culturii musulmane în general – de cultura țărilor arabe despre tema antropologiei. Ca este una din temele mai delicate, stimulate neîntrerupt în aceste zile de inteligența artificială. O temă care într-un fel face să explodeze anumite categorii care sunt codificate, care de aceea trebuie să fie rescrise ținând cont de această mare evoluție pe care o prezintă știința. Și acest dialog științific, așa cum era în trecut, poate să fie iar una din căile privilegiate pentru întâlnirea dintre diversități, în aspirația comună spre o viziune care să fie profund umanistă și umană. (material Vatican News, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro)
