Papa Francisc: Să nu rămânem baricadați în sacristie
10.02.2022, Vatican (Catholica) - „Vă rog, să nu rămânem baricadați în sacristie și să nu cultivăm grupuri mici închise unde să ne alintăm și stăm liniștiți. Există o lume care așteaptă Evanghelia și Domnul dorește ca păstorii Săi să fie conformi Lui, purtând în inimă și pe umeri așteptările și poverile turmei. Inimi deschise, compătimitoare, milostive.” Aceste cuvinte au fost adresate preoților de la Seminarului Pontifical Lombard „Sfinții Ambrozie și Carol”, pe care i-a primit luni, 7 februarie 2022, în audiență în Sala Clementina din Vatican.
În discursul său, ce a urmat introducerii făcute de rectorul instituției, pr. Ennio Apeciti, Sfântul Părinte a amintit că un seminarist la Seminarul Pontifical Lombard a fost viitorul Papă Pius al XI-lea. „Abia ales, Papa Pius al XI-lea a ales să nu se mai arate în interiorul Bazilicii San Pietro, ci din Loja exterioară. Astfel a dorit ca prima sa binecuvântare să fie adresată Urbi et Orbi, orașului Roma și întregii lumi. Și cu acest gest – cred că au lucrat peste 40 de minute pentru a deschide acel balcon care de mulți ani nu se deschidea, precum și pentru a goli acel loc, care devenise o magazie; și el a așteptat – cu acest gest ne amintește că trebuie să ne deschidem, să dilatăm orizontul slujirii la dimensiunile lumii, pentru a ajunge la fiecare fiu, pe care Dumnezeu dorește să îl îmbrățișeze cu iubirea Sa.”
Seminarul Pontifical Lombard „Sfinții Ambrozie și Carol” a fost fondat în 1854, de către Episcopii din Lombardia, din nordul Italiei. Situat astăzi în apropierea Bazilicii Santa Maria Maggiore, este o reședință pentru preoții diecezani care urmează studii avansate la Universitățile Pontificale din Roma. Adresându-li-se, Papa a spus: „Știința voastră să nu devină niciodată una care nu are contact cu viața și cu istoria. Nu slujește Evanghelia o Biserică ce are atâtea lucruri de spus, dar ale cărei cuvinte sunt lipsite de ungere și nu ating trupul oamenilor. Pentru a avea cuvinte de viață trebuie aplecată știința în fața Duhului în rugăciune și apoi trebuie să se intre în situațiile concrete ale Bisericii și ale lumii. Este nevoie de mărturia de viață: fiți preoți incendiați de dorința de a duce Evanghelia pe străzile lumii, în cartiere, în case, mai ales în locurile mai sărace și uitate.”
Revenind la Papa al cărui nume a fost Achille Ratti, a amintit o întrebare ce a pus-o la prima sa predică: „Ce anume pot oferi Domnului?” Și a continuat: „Este o întrebare frumoasă, pe care o puteți aplica la tot ceea ce faceți acum pentru a vă pregăti pentru misiune. Ce anume pot oferi este o întrebare care nu se rotește în jurul vostru, al dorinței după acea catedră, după acea parohie, după acel loc în curie; nu, este o întrebare care cere să deschidem inima la disponibilitate și la slujire. Este o întrebare care ne apără de carierism. […] Să nu ne preocupăm de micile grădinițe de acasă, există o întreagă lume însetată de Cristos. Fiți păstori ai turmei și nu pieptănători ale celor «speciale» [mai bune]. Vă îndemn să cultivați cu entuziasm în acești ani și în acest oraș, în dimensiunea universală romană și a Seminarului Lombard, o inimă deschisă, o inimă disponibilă, o inimă misionară!”
Pontiful și-a încheiat discursul cu aceste cuvinte: „Mari îndatoriri vă așteaptă. Pentru a le realiza vă invit să cereți lui Dumnezeu să visați frumusețea Bisericii. Biserica este frumoasă! A visa Biserica italiană de mâine mai fidelă față de spiritul Evangheliei, mai liberă, mai fraternă și bucuroasă în mărturisirea lui Isus, însuflețită de ardoarea de a ajunge la cei care nu l-au cunoscut pe «Dumnezeu oricărei mângâieri» (2Cor 1,3). O Biserică italiană care să cultive o comuniune mai puternică decât orice distincție și să fie și mai pasionată de săraci, în care Isus este prezent. Sfântul Ambrozie și Sfântul Carol să vă însoțească și Salus populi să vă păzească. Eu vă binecuvântez pe voi, iar voi, vă rog, rugați-vă pentru mine. Mulțumesc!”
