Instrumente pentru post recomandate de PS Claudiu
07.03.2022, Cluj (Catholica) - Biserica de rit bizantin a intrat luni, 7 martie 2022, în Postul Paștelui, drum de har, reînnoire și purificare spirituală, perioadă de convertire. Împreună pe calea postului cu preoții, persoanele consacrate și credincioșii, cu întreaga Familie a lui Dumnezeu – Biserica, Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla oferă câteva instrumente practice de drum, invită la a afla împreună răspuns întrebării: „Ce avem de schimbat cu adevărat în viața noastră?” Sunt cuvinte ce răsună în inimi mai puternic acum, când lumea trăiește drama unui nou război, în Ucraina, în proximitatea hotarelor țării noastre.
Îndemnul și încurajarea credinței sunt adresate nu doar credincioșilor Eparhiei de Cluj-Gherla, ci tuturor celor ce aleg să calce pe urmele Mântuitorului, pe Calea Crucii, spre Golgota. Dar Preasfinția Sa Claudiu atrage atenția că există o condiție de îndeplinit și anume: „Sfintele Evanghelii ne invită să schimbăm radical privirea noastră, inima noastră”.
Acest lucru, arată Preasfinția Sa Claudiu, se poate face prin rugăciune: „modelul rugăciunii perfecte este rugăciunea vameșului – «Doamne, ai milă de mine, păcătosul» (cf. Lc 18,13) -, fiindcă știm cine suntem noi, suntem păcătoși, chiar dacă păcătoși iertați. Știm cine este Dumnezeu: Cel care mântuiește, ajută, miluiește. Și găsim legătura dintre noi și Dumnezeu: mila, îndurarea. Însuși Numele lui Isus (Iesuah) înseamnă: «Dumnezeu mântuiește» (cf. Lc 2,21)”.
Chipul Tatălui, explică Ierarhul, poate fi contemplat în parabola Fiului risipitor (cf. Lc 15,11-32), în care îl regăsim pe „Dumnezeul nostru, Cel căruia ne rugăm în biserici și în catedrale, sau în catedralele inimilor noastre. Este acel Tată iubitor pe care, chiar dacă îl supărăm, chiar dacă plecăm de la El, ne putem întoarce ori de câte ori dorim, și, prin atitudinea noastră de a ne întoarce deja îi spunem că ne pare rău… Căci pentru Dumnezeu nu este important ceea ce am greșit, ci faptul că ne întoarcem la El. Și, la fel ca Tatăl milostiv, înainte să îi putem noi spune toată lista păcatelor noastre, El ne îmbrățișează și ne re-așază la statura noastră de fii”.
Concret, despre cum se poate ține Postul, Preasfinția Sa Claudiu explică: „Postul de la alimente face parte din această realitate a anului liturgic (perioada Postului Mare)”. Dar, a adăugat, „putem posti la fel ca fariseul: pentru a ne face un piedestal de pe care să privim la cei din jurul nostru, care nu sunt ca noi fiindcă: noi postim 40 de zile fără carne, fără brânză, fără lapte, așa cum cere tradiția, sau, este foarte bine dacă postim în așa fel încât să creștem în iubirea de Dumnezeu și de aproapele.” Așadar, nu există o „rețetă” pentru post, fiindcă: „legătura noastră cu Dumnezeu este una personală: Cristos este cel care și-a dat viața pentru noi, de aceea, nu avem dreptul să ne judecăm unii pe alții. Fiindcă doar Dumnezeu știe ce se întâmplă cu adevărat în sanctuarul inimii noastre!”.
Reamintind cuvintele Profetului Isaia despre „adevăratul post” (Isaia 58, 6-14), Preasfinția Sa Claudiu arată: „Isaia este extrem de dur. El spune: «credeți că acesta este postul pe care îl vreau eu?» Pentru că adevăratul post este: să dai un pahar cu apă celui care are nevoie, să dai o bucată de pâine celui flămând, să îți dai haina celui nevoiaș, să primești în casă pe cei care nu au casă… Cât de actuale sunt cuvintele acestea în timpul pe care îl trăim, cel legat de războiul din Ucraina, când suntem chemați nu doar la teorie, ci suntem chemați la practică. Avem ocazia să punem cu adevărat în practică ceea ce evanghelia ne cere, ceea ce ne cere Mântuitorul! Acum avem ocazia să exercităm în mod concret calitatea noastră de creștini: să dăm și noi un pahar cu apă celui însetat și o bucată de pâine celui înfometat, sau haine, celui gol.” Dar, toate acestea să nu fie făcute „doar pentru a ne arăta celorlalți, sau pentru a ne simți că suntem puternici, sau mai buni decât ceilalți.”
Pentru că, „dacă uităm de iubirea de Dumnezeu și de aproapele, la ce ne folosește să crească orgoliul nostru? Evanghelia ne spune clar: «dacă faceți acest post, sau faptele voastre bune, în fața oamenilor, de la ei vă luați plata, nu de la Dumnezeu!». Dar bucuria noastră, lauda, cinstea noastră, trebuie să depindă de Dumnezeu, El, care vede în ascuns. De aceea, postul este foarte bun dacă îl facem așa cum se cuvine: în ascunzișul camerei noastre, să nu vadă nimeni că postim.”
Preasfinția Sa Claudiu încheie, reamintind: „Noi suntem în această lume, dar nu aparținem ei. Suntem aici pentru o scurtă perioadă de timp, dar adevărata noastră viață va începe atunci când această viață se va termina. Este ceea ce ne spun sfinții: adevărata viață va începe doar dincolo, și atunci, comorile noastre, bogățiile noastre, avuțiile noastre, faptele noastre bune, aplauzele noastre, să le așteptăm de dincolo, nu de aici. Acesta să fie sensul postului pentru fiecare dintre noi: să încercăm să facem tot ce ne cere Biserica, tradiția, dar să facem totul cu adevăratul sens, acela al iubirii. Să postim de la mâncare, dar nu de dragul postirii, ci să postim de la ceea ce noi mâncăm pentru a dărui celorlalți, care au mai mare nevoie decât noi. Să postim de la mâncare, aducându-ne aminte că suntem oameni trecători, că vom putea mânca pentru un timp, dar adevărata noastră mâncare este cuvântul lui Dumnezeu, dragostea lui Dumnezeu.
Să ne aducem aminte că noi nu depindem de această lume, dar tot ceea ce facem să aibă legătură cu iubirea de Dumnezeu și iubirea de aproapele. Să fim tot mai conștienți că suntem în această lume pentru a fi lumină a lumii, sare a Pământului. Să dăm gust, să dăm sens existenței fraților noștri și atunci cu adevărat menirea noastră de creștini va fi împlinită!”
