Praedicate evangelium: Papa Francisc reformează Curia Romană

19.03.2022, Vatican (Catholica) - Vaticanul a publicat sâmbătă un document mult așteptat care pune în aplicare reforma Papei Francisc privind organizarea și structura Curiei Romane. Constituția apostolică „Praedicate evangelium” (Predicați Evanghelia) a fost publicată inițial doar în limba italiană pe 19 martie, după nouă ani de elaborare de către Consiliul Cardinalilor care îl consiliază pe Papa. Constituția subliniază faptul că „orice credincios” poate conduce unul dintre dicasterele Vaticanului nou constituite sau alte organisme, „ținând cont de competența, puterea de guvernare și funcția lor particulară”.

„Praedicate evangelium” înlocuiește „Pastor bonus”, constituția apostolică privind Curia Romană promulgată de Papa Ioan Paul al II-lea la 28 iunie 1988 și modificată ulterior de ambii Papi Benedict și Francisc. Odată cu publicarea noii constituții, „Pastor bonus” este „complet abrogată și înlocuită”. Constituția a fost publicată în solemnitatea Sfântului Iosif, soțul Sfintei Fecioare Maria, la a noua aniversare a inaugurării pontificatului Papei Francisc. Ea va intra pe deplin în vigoare la 5 iunie, solemnitatea Rusaliilor.

Conform noii constituții, toate departamentele principale ale Vaticanului sunt acum cunoscute sub numele de „dicastere”. Puternica Congregație a Vaticanului pentru Doctrina Credinței, de exemplu, se va numi acum „Dicasterul pentru Doctrina Credinței”. Împreună cu eliminarea titlului de „Congregație” la departamentele Vaticanului, noua constituție redenumește Consiliile Pontificale ca „dicastere”. Constituția spune: „Curia Romană este compusă din Secretariatul de Stat, Dicasterele și alte organisme, toate egale din punct de vedere juridic între ele”. Cele 16 dicastere sunt următoarele:

1. Dicasterul pentru Evanghelizare
2. Dicasterul pentru Doctrina Credinței
3. Dicasterul pentru Slujirea Carității
4. Dicasterul pentru Bisericile Orientale
5. Dicasterul pentru Cultul Divin și Disciplina Sacramentelor
6. Dicasterul pentru Cauzele Sfinților
7. Dicasterul pentru Episcopi
8. Dicasterul pentru Cler
9. Dicasterul pentru Institutele de Viață Consacrată și Societățile de Viață Apostolică
10. Dicasterul pentru Laici, Familie și Viață
11. Dicasterul pentru Promovarea Unității Creștinilor
12. Dicasterul pentru Dialogul Interreligios
13. Dicasterul pentru Cultură și Educație
14. Dicasterul pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale
15. Dicasterul pentru Texte Legislative
16. Dicasterul pentru Comunicare

Documentul explică faptul că „a devenit necesară reducerea numărului de departamente, reunindu-le pe cele al căror scop era foarte asemănător sau complementar, și regândirea funcțiilor acestora cu scopul de a evita suprapunerea competențelor și de a face munca lor mai eficientă”.

Într-o schimbare semnificativă, Consiliul Pontifical pentru Promovarea Noii Evanghelizări și Congregația pentru Evanghelizarea Popoarelor, responsabile pentru activitatea misionară, sunt comasate în Dicasterul pentru Evanghelizare, prezidat direct de Papă. Dicasterul pentru Evanghelizare este enumerat pe primul loc între dicasterele din document, ceea ce indică centralitatea sa în noua structură a Curiei Romane. Dicasterul va avea două secțiuni, una pentru „chestiunile fundamentale ale evanghelizării în lume” și alta „pentru prima evanghelizare și noile Biserici particulare din teritoriile de competență”. Fiecare secțiune va fi condusă, în numele Papei, de un „pro-prefect”.

Documentul confirmă modificările aduse fostei Congregații pentru Doctrina Credinței, dezvăluite de Papa Francisc în februarie. Papa a reorganizat structura internă a biroului de doctrină al Vaticanului în două secțiuni: o secțiune doctrinală și o secțiune disciplinară. Stabilind responsabilitățile secțiunii doctrinare, noua constituție spune că aceasta lucrează în strânsă legătură cu liderii Bisericii din întreaga lume „în exercitarea misiunii lor de învățători și profesori autentici ai credinței, pentru care sunt obligați să protejeze și să promoveze integritatea acestei credințe”. Secțiunea „examinează scrierile și opiniile care par a fi contrare sau dăunătoare dreptei credințe și morale; caută dialogul cu autorii lor și prezintă remedii adecvate care trebuie aplicate, în conformitate cu propriile norme”. De asemenea, „se străduiește să se asigure că există o respingere adecvată a erorilor și doctrinelor periculoase care se răspândesc în rândul poporului creștin.”

Documentul explică faptul că Comisia Pontificală pentru Protecția Minorilor este încadrată în Dicasterul pentru Doctrina Credinței. „Sarcina ei este de a oferi Sfântului Pontif Roman sfaturi și consiliere și de a propune inițiativele cele mai potrivite pentru protecția minorilor și a persoanelor vulnerabile”, se arată în document. Cardinalul Seán O’Malley, președintele comisiei pontificale, a salutat această schimbare. El a declarat: „Pentru prima dată, Papa Francisc a făcut din protecția minorilor o parte fundamentală a structurii guvernării centrale a Bisericii: Curia Romană”. „Legătura mai strânsă a comisiei cu activitatea noului Dicaster pentru Doctrina Credinței reprezintă un pas înainte semnificativ în modernizarea locului și al mandatului comisiei, ceea ce nu poate duce decât la o cultură mai puternică a protecției copiilor în întreaga Curie și în întreaga Biserică. Păstrându-și statutul de organism separat în cadrul dicasterului, care se bucură de acces direct la Sfântul Părinte și cu propria conducere și personal, comisia pontificală reînnoită și restabilită va juca un rol din ce în ce mai incisiv în asigurarea faptului că Biserica este un loc sigur pentru copii și pentru persoanele vulnerabile.” Cardinalul O’Malley, Arhiepiscop de Boston, este membru al Consiliului Cardinalilor, care l-a sfătuit pe Papă cu privire la noua constituție.

Biroul de caritate papal, condus de către Cardinalul Konrad Krajewski, elemozinier papal, devine noul Dicaster pentru Slujirea Carității. Potrivit Vatican News, schimbările conferă acestui oficiu „un rol mai semnificativ în Curie”. Constituția spune că noul Dicaster pentru Cultul Divin și Disciplina Sacramentelor este responsabil de organizarea „redactării sau revizuirii și actualizării edițiilor tipice ale cărților liturgice”. „Dicasterul confirmă traducerile cărților liturgice în limbile curente și acordă recognitio [recunoaștere formală] adaptărilor adecvate ale acestora la culturile locale, aprobate în mod legitim de către Conferințele Episcopale”, se spune. Se adaugă că „dicasterul se ocupă de reglementarea și disciplina Sfintei Liturghii în ceea ce privește forma extraordinară a ritului roman”. Papa Francisc a impus restricții stricte asupra celebrării formelor extraordinare de Liturghie – așa-numitele Liturghii latine tradiționale – în scrisoarea sa apostolică „Traditionis custodes” din iulie 2021.

În ceea ce privește organismul cunoscut acum sub numele de Dicasterul pentru Cauzele Sfinților, noua constituție spune: „Este de competența dicasterului să judece acordarea titlului de Doctor al Bisericii unui sfânt, după ce a obținut votul Dicasterului pentru Doctrina Credinței cu privire la doctrina lor eminentă”. Consiliul Pontifical pentru Cultură și Congregația pentru Educație Catolică sunt reunite în cadrul Dicasterului pentru Cultură și Educație, care este împărțit în două secțiuni.

Se spune că primele proiecte de constituție ar fi acordat puteri mari Secretariatului de Stat al Vaticanului, care ocupa deja o poziție centrală în cadrul Curiei Romane. În versiunea finală, Secretariatul de Stat este enumerat înaintea celor 16 dicastere. Documentul publicat spune că instituția, supervizată de secretarul de stat al Vaticanului, Cardinalul Pietro Parolin, „îl asistă îndeaproape pe Suveranul Pontif în exercitarea misiunii sale supreme”. Documentul descrie sarcinile celor trei secțiuni ale Secretariatului: Secția pentru Afaceri Generale, Secția pentru Relații cu Statele și Organizațiile Internaționale și Secția pentru Personalul Diplomatic al Sfântului Scaun. Prima secțiune are responsabilități largi, printre care „se ocupă de gestionarea afacerilor referitoare la serviciul zilnic al Suveranului Pontif Roman”, coordonează activitatea dicasterelor „fără a aduce atingere autonomiei acestora”, redactează documente papale precum scrisorile apostolice și dă „indicații Dicasterului pentru Comunicare cu privire la comunicările oficiale referitoare atât la actele Suveranului Pontif Roman, cât și la activitatea Sfântului Scaun”.

Subliniind alte noutăți din text, Vatican News subliniază că Secretariatul de Stat este definit ca „secretariat papal”, Biroul de Personal al Curiei este transferat la Secretariatul pentru Economie, iar „Administrația Patrimoniului Scaunului Apostolic (APSA) trebuie să își desfășoare activitatea prin intermediul activității instrumentale a Institutului pentru Operele de Religie”, cunoscut și sub numele de „Banca Vaticanului”. „Constituția stabilește, de asemenea, că pentru clericii și religioșii care servesc în Curia Romană, mandatul este de cinci ani și poate fi reînnoit pentru un al doilea mandat de cinci ani, la sfârșitul căruia se întorc în Diecezele și comunitățile lor de origine”, precizează portalul de știri online al Vaticanului.

Obiectivele reformei sunt prezentate într-o secțiune a noii constituții intitulată „Principii și criterii pentru slujirea Curiei Romane”. Aceasta stabilește 11 principii directoare: „Slujirea misiunii Papei”, „Coresponsabilitatea în communio”, „Slujirea misiunii Episcopilor”, „Sprijinirea Bisericilor particulare și a Conferințelor lor Episcopale și a structurilor ierarhice orientale”, „Natura de vicar a Curiei Romane”, „Spiritualitate”, „Integritate personală și profesionalism”, „Colaborarea între Dicastere”, „Întâlniri interdicasteriale și intradicasteriale”, „Exprimarea catolicității” și „Reducerea Dicasteriilor”. Pe lângă definirea competențelor celor 16 dicastere, constituția de 54 de pagini subliniază rolul altor instituții ale Vaticanului, inclusiv al organismelor judiciare, precum Penitențeria Apostolică, al organizațiilor economice, precum Biroul auditorului general, și al altor birouri, precum Prefectura Casei Pontificale. Aceasta enumeră îndatoririle Camerlengo-ului Sfintei Biserici Romane, în prezent Cardinalul Kevin Farrell, care supraveghează funcționarea Vaticanului în timpul unui interregn papal. De asemenea, definește calitățile așteptate de la avocații care lucrează pentru Sfântul Scaun, de la care se așteaptă „să ducă o viață creștină integrală și exemplară și să își îndeplinească sarcinile care le sunt încredințate cu cea mai mare conștiință și pentru binele Bisericii”.

Vaticanul va prezenta în mod oficial noua constituție în cadrul unei conferințe de presă luni, 21 martie. Printre vorbitori se vor număra cardinalul Marcello Semeraro, prefectul Congregației pentru Cauzele Sfinților, episcopul Mellino și părintele Gianfranco Ghirlanda, S.J., expert în drept canonic. Noua constituție amintește de reformele anterioare ale Curiei Romane din secolele trecute. Ea evidențiază reformele instituite în secolul al XX-lea de către Papa Paul al VI-lea și Papa Ioan Paul al II-lea. Se spune: „În continuitate cu aceste două reforme recente și cu recunoștință pentru serviciul generos și competent pe care, de-a lungul timpului, atât de mulți membri ai Curiei l-au oferit Pontifului Roman și Bisericii universale, această nouă constituție apostolică își propune să armonizeze mai bine exercitarea actuală a serviciului Curiei cu drumul de evanghelizare pe care Biserica, mai ales în acest timp, îl trăiește”.

Sursa: Catholic News Agency