Papa Francisc asigură migranții din Malta că este alături de ei

03.04.2022, Hal Far (Catholica) - Adresându-se duminică mulțimii prezente la Laboratorul Păcii „Papa Ioan al XIII-lea”, un centru de primire a imigranților din Hal Far, Malta, Papa Francisc a făcut apel la consolidarea „rețelei de prietenie socială și de întâlnire culturală, pornind de la locuri ca acesta”. Sfântul Părinte a făcut comentariile sale în timpul unei ceremonii în aer liber, în cea de-a doua și ultima zi a călătoriei sale în această țară insulară mediteraneeană. Așezat în fața unui „perete” confecționat din recipiente pentru apă și veste de salvare pe care migranții le-au adus cu ei în Malta, Pontiful și-a început discursul amintind de un mesaj pe care l-a transmis din centrul de refugiați de pe insula grecească Lesbos, în decembrie 2021. „Permiteți-mi să repet ceea ce am spus în urmă cu câteva luni în Lesbos: «Sunt aici […] pentru a vă asigura de apropierea mea. […] Sunt aici pentru a vă vedea fețele și a mă uita în ochii voștri»”, a spus el mulțimii, din care făceau parte aproximativ 200 de bărbați, femei și copii migranți. „Din ziua în care am vizitat Lampedusa, nu v-am uitat. Sunteți mereu în inima mea și în rugăciunile mele.”

După sosirea sa la ora 16:45, Papa Francisc a fost întâmpinat de pr. Dionisio Mintoff, fondatorul Laboratorului Păcii, iar apoi a ascultat două mărturii oferite de migranții din centru. „Nici unul dintre noi nu își părăsește patria din lipsă de iubire pentru țările noastre”, i-a spus Papei Siriman Coulibaly, un migrant care locuiește la centrul din Malta de patru ani și a cărui soție este acum însărcinată. „Dimpotrivă, călătoriile noastre sunt călătorii care încep cu speranța de a găsi un spațiu sigur. Fugim de război, de conflicte violente, de încălcări ale drepturilor omului.” Ca răspuns la mărturie, Pontiful a spus mai târziu că cei care sunt forțați să își părăsească țările cu vise de libertate și democrație experimentează adesea o coliziune a viselor lor cu „o realitate dură, adesea periculoasă, uneori teribilă și inumană”. Adresându-se direct lui Coulibaly, a spus: „Ați dat glas pledoariei înăbușite a acelor milioane de migranți ale căror drepturi fundamentale sunt încălcate, din păcate uneori cu complicitatea autorităților competente. Și ați atras atenția asupra celui mai important lucru: demnitatea persoanei.”

Sfântul Părinte a continuat: „Aș vrea să reafirm acest lucru cu propriile voastre cuvinte: nu sunteți statistici, ci oameni în carne și oase, cu chipuri și vise, vise care uneori sunt zădărnicite”, a spus el. Potrivit Agenției ONU pentru refugiați, în ultimii ani populația de refugiați care a sosit în Malta a fost compusă în principal din refugiați libieni, sirieni și somalezi. Peste 800 de migranți au sosit în Malta pe mare în 2021, o scădere semnificativă față de 2019, când 3.406 migranți au ajuns pe țărmurile malteze. Copiii neînsoțiți au reprezentat 24% dintre migranții sosiți în Malta în 2020. Acești copii proveneau în principal din Sudan, Somalia, Bangladesh și Eritreea. Mulți migranți care sosesc în Malta încearcă să ajungă în alte țări din Europa continentală.

Papa Francisc le-a spus migranților de la Hal Far că vizita sa la ei „ne face să ne gândim la semnificația logoului ales pentru călătoria mea în Malta”. Acel logo înfățișează mâini ridicate spre o cruce, în timp ce ies dintr-o barcă lovită de valuri. Logoul a fost inspirat de naufragiul apostolului Paul pe insula Malta, a spus Papa Francisc, „care relatează cum l-a primit poporul maltez”. Și a adăugat: „Ni se spune că au fost tratați cu o «bunătate neobișnuită». Nu doar cu bunătate, ci cu o extraordinară umanitate, o grijă și o preocupare deosebită pe care Sfântul Luca a dorit să le imortalizeze în cartea Faptele Apostolilor. Sper că așa îi va trata întotdeauna Malta pe cei care debarcă pe țărmurile ei, oferindu-le un adevărat «port sigur».” Mii de bărbați, femei și copii au cunoscut naufragiul în Marea Mediterană în ultimii ani, a spus Papa Francisc, menționând totodată că, „din păcate” pentru mulți, acest lucru s-a soldat cu decese.

Un alt tip de naufragiu poate fi văzut având loc în mijlocul acestor tragedii, a spus Papa Francisc. Iar acesta este „naufragiul civilizației, care îi amenință nu doar pe migranți, ci pe noi toți”. Modul în care ne salvăm din naufragiul civilizației este „să ne comportăm cu bunătate și umanitate”, a spus el. De asemenea, ne salvăm din naufragiu prin faptul că îi privim pe toți bărbații și femeile ca frați și surori, cu propria lor istorie de viață, în loc să îi privim „doar ca pe niște statistici”. „Imaginându-ne că aceiași oameni pe care îi vedem în bărci aglomerate sau în derivă pe mare, la televizor sau în ziare […] ar putea fi oricare dintre noi”, ne putem salva de la naufragiu, a adăugat el. Adresându-se mulțimii, Papa Francisc a spus că experiențele migranților amintesc de exodul miilor de oameni care au fost forțați să părăsească Ucraina din cauza războiului. Dar nu doar Ucraina, a adăugat el, „ci și experiențele atâtor alte persoane din Asia, Africa și America, care au fost nevoite să își părăsească locuințele și pământurile în căutarea siguranței. Toți aceștia se află în gândurile și rugăciunile mele în acest moment”, a spus el.

Amintind mărturia pe care a primit-o cu ceva timp în urmă de la un tânăr din Laboratorul Păcii care a fost nevoit să își părăsească familia, Papa Francisc a remarcat că experiența dezrădăcinării „își lasă amprenta”. Amprenta nu se traduce doar prin durerea de moment, ci lasă o „rană profundă care îți afectează parcursul de creștere ca tânăr sau tânără”, a spus el. Și a adăugat: „Este nevoie de timp pentru a vindeca această rană; este nevoie de timp și, mai presus de toate, este nevoie de experiențe de bunătate umană: întâlniri cu persoane care te acceptă și care sunt capabile să te asculte, să te înțeleagă și să te însoțească.” Experiența de „a trăi alături de alți tovarăși de călătorie, de a împărți lucruri cu ei și de a-ți purta poverile împreună. Acest lucru ajută la vindecarea rănilor”, a spus Papa Francisc.
Sfântul Părinte a spus că este important ca centrele de primire, precum Laboratorul Păcii, să fie „locuri marcate de bunătate umană”. El a recunoscut că este dificil, întrucât dificultățile pot crea tensiuni. „Cu toate acestea, pe fiecare continent există persoane și comunități care acceptă provocarea, înțelegând că migrațiile sunt un semn al vremurilor, în care este în joc însăși civilitatea”, a spus el. Papa a adăugat că „și pentru noi, creștinii, în joc este fidelitatea noastră față de Evanghelia lui Isus, care a spus: «Am fost străin și m-ați primit» (Mt 25,35)”. „Nimic din toate acestea nu poate fi realizat într-o zi”, a spus Papa Francisc. „Este nevoie de timp, de o imensă răbdare și, mai presus de toate, de o iubire alcătuită din apropiere, tandrețe și compasiune, asemenea iubirii lui Dumnezeu pentru noi”. Papa Francisc a mai spus: „Să aprindem focuri de fraternitate în jurul cărora oamenii să se încălzească, să se ridice din nou și să redescopere speranța. Să întărim rețeaua de prietenie socială și de cultură a întâlnirii, pornind de la locuri ca acesta. Poate că nu sunt perfecte, dar sunt, cu adevărat, «laboratoare ale păcii».” Aproape de finalul ceremoniei, Papa Francisc s-a alăturat unei familii de migranți pentru a aprinde lumânări în fața unei statui a Sfintei Fecioare Maria. După ce vizita sa la Hal Far s-a încheiat, Pontiful a fost condus până la Aeroportul Internațional din Malta, pentru o ceremonie de rămas bun, înainte de întoarcerea sa la Roma.

Sursa: Catholic News Agency