Papa către cateheți: Nu țineți lecții ca la școală, transmiteți credința vie
10.09.2022, Vatican (Catholica) - „Nu încetați niciodată să fiți cateheți. Nu ‚faceți lecția’ de cateheză. Cateheza nu poate să fie ca o oră de la școală, ci este o experiență vie a credinței pe care fiecare dintre noi simte dorința de a o transmite noilor generații”. Acestea au fost între îndemnurile adresate de Papa Francisc celor circa 1400 de cateheți, veniți din lumea întreagă în Vatican pentru al III-lea Congres Internațional al Cateheților, atunci când i-a primit în audiență în Aula Paul al VI-lea. Pontiful le-a mulțumit pentru „angajarea voastră în transmiterea credinței”, cateheții fiind „semnul responsabilității Bisericii față de atâtea persoane: copii, tineri și adulți care cer să parcurgă un drum de credință”.
Vocația de a fi cateheți îi privește pe toți credincioșii, a spus Sfântul Părinte, inclusiv pe Episcopi, preoți și persoanele consacrate, „pentru că Domnul ne cheamă pe toți să facem să răsune Evanghelia Sa în inima fiecărei persoane. Vă mărturisesc că mie îmi place mult întâlnirea de miercuri, când în fiecare săptămână întâlnesc atâtea persoane care vin pentru a participa la cateheză. Acesta este un moment privilegiat pentru că, reflectând asupra cuvântului lui Dumnezeu și a tradiției Bisericii, noi mergem ca popor al lui Dumnezeu și suntem chemați să găsim și formele necesare pentru a mărturisi Evanghelia în viața zilnică.”
Entuziasmul transmiterii credinței este un lucru pe care nu trebuie să îl pierdem niciodată: „Vă rog”, s-a adresat Papa participanților la congres, „nu încetați niciodată să fiți cateheți. Nu ‚faceți lecția’ de cateheză. Cateheza nu poate să fie ca o oră de la școală, ci este o experiență vie a credinței pe care fiecare dintre noi simte dorința de a o transmite noilor generații. Desigur, trebuie să găsim modalitățile cele mai bune pentru ca transmiterea credinței să fie adecvată vârstei și pregătirii persoanelor care ne ascultă; și totuși, este decisivă întâlnirea personală pe care o avem cu fiecare dintre ei. Numai întâlnirea interpersonală deschide inima ca să primească prima vestire și ca să dorească să crească în viața creștină cu dinamismul adecvat pe care cateheza îl permite.”
„Nu uitați niciodată că scopul catehezei, care este o etapă privilegiată a evanghelizării, este acela de a ajunge la întâlnirea lui Isus Cristos și a permite ca El să crească în noi.” În acest sens, Papa Francisc a citat din Catehismul Bisericii Catolice pentru a le aminti cateheților chemarea de a fi „martori ai vieții noi”. Pasajul din Catehism este: „Când credem în Isus Cristos, ne împărtășim din tainele Lui și păzim poruncile Lui, Mântuitorul însuși vine să îi iubească în noi pe Tatăl Său și pe frații Săi, pe Tatăl nostru și pe frații noștri. Persoana Sa devine, mulțumită Duhului, regula vie și lăuntrică a acțiunii noastre” (nr. 2074).
Pentru această viață nouă, adevărata și unica poruncă este iubirea „care provine de la Dumnezeu și pe care Isus a revelat-o cu misterul prezenței Sale în mijlocul nostru, cu predica Sa, cu minunile Sale și mai ales cu moartea și Învierea Sa”. „Dragi cateheți și catehete, voi sunteți chemați să faceți vizibilă și tangibilă persoana lui Isus Cristos, care îl iubește pe fiecare dintre voi și pentru aceasta devine regulă a vieții noastre și criteriu de judecată a acțiunii noastre morale. Nu vă îndepărtați niciodată de acest izvor de iubire, pentru că este condiția pentru a fi fericiți și plini de bucurie mereu și în pofida a orice. Aceasta este viața nouă care a izvorât în noi în ziua Botezului și pe care avem responsabilitatea de a o împărtăși cu toți, așa încât să poată crește în fiecare și să aducă rod.”
Pontiful a încheiat audiența cu o amintire personală, îndepărtându-se de discursul scris: „Nu aș vrea să termin fără a-i aminti pe cateheții mei. Există o soră care conducea grupul catehetelor… această soră a pus temeliile vieții mele creștine, pregătindu-mă pentru Prima Împărtășanie, în anul ’43-’44”. Papa a relatat și faptul că, după încheierea studiilor sale în Germania, „m-am întors în Argentina și ziua următoare ea a murit. Eu am putut să o însoțesc în ziua aceea. Și când eram acolo, rugându-mă în fața sicriului, îi mulțumeam Domnului pentru mărturia acestei surori care și-a petrecut viața aproape numai făcând cateheză, pregătindu-i pe copii și pe adolescenți pentru Prima Împărtășanie. Se numea Dolores… Atunci când există un catehet bun, lasă o urmă; nu numai urma a ceea ce seamănă, ci urma persoanei care a semănat. Vă urez ca tinerii voștri, copiii voștri, adulții voștri, cei pe care voi îi însoțiți în cateheză, să vă amintească mereu în fața Domnului ca o persoană care a semănat lucruri frumoase și bune în inimă.”
