Patru femei abandonează Calea sinodală din Germania
25.02.2023, Roma (Catholica) - Înaintea întâlnirii finale a Căii sinodale germane de luna viitoare, patru participanți proeminenți – toate femei – au anunțat oficial miercuri că părăsesc acest proces controversat. Profesoarele de teologie Katharina Westerhorstmann și Marianne Schlosser, împreună cu filozofa Hanna-Barbara Gerl-Falkovitz și jurnalista Dorothea Schmidt, au ridicat obiecții fundamentale cu privire la direcția și desfășurarea evenimentului german, conform unui material din 22 februarie, pentru CNA Deutsch, partenerul de știri în limba germană al CNA. Calea sinodală „a pus la îndoială doctrinele și credințele catolice centrale”, au spus femeile într-o declarație publicată de ziarul Welt. De asemenea, ele i-au acuzat pe organizatori că au ignorat avertismentele și intervențiile repetate ale Vaticanului.
Mai mult, delegatele care pleacă – dintre care trei sunt profesoare universitare, iar două sunt laureate ale Premiului Ratzinger – au acuzat organizatorii procesului că au folosit tactici de presiune care nu sunt conforme sinodalității. Ca răspuns la o solicitare de comentarii din partea CNA Deutsch, directorii de comunicare ai Căii sinodale, Britta Baas și Matthias Kopp, au oferit miercuri o scurtă declarație: „Prezidiul Căii sinodale a luat act cu regret de această decizie”. Cu toate acestea, în luna decembrie a anului trecut, un arhitect cheie al procesului german a recunoscut în mod liber despre Calea sinodală că a fost concepută pentru a crea „presiune” asupra Bisericii pentru a schimba învățătura catolică. Thomas Sternberg, fostul președinte al Comitetului Central al Catolicilor Germani (ZdK), a declarat că procesul controversat a dorit de la început să obțină schimbări în învățătura Bisericii cu privire la homosexualitate, la hirotonirea femeilor și la alte subiecte.
Calea sinodală germană este prevăzută să se încheie cu o reuniune finală la Frankfurt, în perioada 9-11 martie. În timp ce delegații au votat pentru mai multe cereri controversate – inclusiv pentru hirotonirea femeilor – întâlnirile anterioare au dus și la scene tumultoase, arătând clar că nu toți participanții sunt de acord cu agenda organizatorilor. Cu toate acestea, pe 22 februarie cele patru femei au declarat că nu mai pot participa cu conștiința împăcată la un proces care separă „din ce în ce mai mult” Biserica din Germania de Biserica universală. „Deciziile din ultimii trei ani nu numai că au pus sub semnul întrebării fundamentele esențiale ale teologiei catolice, ale antropologiei, precum și ale practicii Bisericii, dar le-au reformulat și, în unele cazuri, le-au redefinit complet”, au declarat femeile. „Nu putem și nu vom împărți responsabilitatea pentru așa ceva.”
Marianne Schlosser, laureată a Premiului Ratzinger 2018, a exprimat anterior îngrijorări, identificând „o fixație pe hirotonirea femeilor” în cadrul acestui proces. Profesoară de teologie la Universitatea din Viena, Papa Francisc a numit-o pe Schlosser în 2014 membră a Comisiei Teologice Internaționale. De asemenea, a fost numită în 2016 membră a comisiei de studiu care investighează diaconatul feminin. Într-un interviu acordat anul trecut pentru CNA Deutsch, Schlosser a subliniat mai multe probleme legate de acest proces, în special cererea de hirotonire a femeilor întru preoție. Ea a avertizat că Sacramentul Preoției nu poate fi doar confundat cu poziții ierarhice de putere.
În „nota lor de plecare” de miercuri, Westerhorstmann, Gerl-Falkovitz, Schmidt și Schlosser au mai spus că îngrijorarea Vaticanului privind introducerea unui consiliu sinodal permanent în Germania „nu a fost transmisă membrilor adunării sinodale și nici nu a fost adusă în alt mod direct în atenția lor”. Sfântul Părinte și alți lideri ai Bisericii și-au exprimat îngrijorări serioase cu privire la această idee. Un astfel de organism ar funcționa „ca un organism consultativ și decizional cu privire la evoluțiile esențiale din Biserică și din societate”, se spune într-o propunere a Căii sinodale. Mai important, acesta ar „lua decizii fundamentale, de importanță supra-diecezană, cu privire la planificarea pastorală, chestiuni de viitor și chestiuni bugetare ale Bisericii care nu sunt decise la nivel diecezan”.
Luna trecută, ca răspuns la avertismentele venite de la Roma cu privire la asumarea unui astfel de pas, președintele Conferinței Episcopale Germane a sugerat că va urmări o „opțiune de rezervă”. În declarația lor, cele patru semnatare de miercuri au spus că au văzut „necesitatea unei reînnoiri profunde a Bisericii, care să aibă și o relevanță structurală”. „În același timp, suntem convinse că există o reînnoire demnă de acest nume doar în păstrarea comuniunii ecleziale în spațiu și timp – și nu prin ruperea de ea.” Până în prezent, nici un Episcop nu a optat să se retragă din procesul controversat.
