Sărbătoarea și săptămâna Milostivirii Divine în Polonia
15.04.2023, Vatican (Catholica) - „Lumea are nevoie în mod constant de martori ai milostivirii, de persoane sensibile și cordiale, care să transforme propriile ambiente în locuri unde iubirea milostivă să devină o realitate care redă speranță, unde cei mai excluși și cei care au nevoie de ajutor să nu fie uitați”: este unul dintre pasajele cele mai semnificative ale mesajului pe care Mons. Wiesław Szlachetka, Episcop auxiliar de Gdańsk, l-a scris cu ocazia sărbătorii Milostivirii Divine, eveniment deosebit de prezent în Polonia, așa încât a dat începutul unei adevărate Săptămâni a Milostivirii. La 16 aprilie, se deschide a 79-a ediție a acestui eveniment, al cărui sens este cuprins în mesajul prelatului polonez – care este și președinte al comisiei pentru caritate – cu titlul: „Pentru că am primit milostivire, să devenim milostivi”. Este vorba de o expresie rostită de Papa Francisc, în predica din această sărbătoare, la 11 aprilie 2021. Celebrând Euharistia în biserica „Santo Spirito in Sassia” la Roma, Sfântul Părinte a amintit motoul său episcopal, luat dintr-o reflecție despre alegerea vameșului Levi ca apostol: Miserando atque eligendo. Ca și Sfântul Matei, pe care Isus l-a ales folosind milostivire față de el, și noi, care „am fost milostiviți, să devenim milostivi”.
Biserica din Polonia a luat cu adevărat în serios aceste cuvinte. Din datele oficiale ale Caritas-ului național, se află, de fapt, că a demarat numeroase inițiative nu numai pentru Ucraina, ci și pentru Siria, Yemen, Venezuela și Argentina, țara din care provine însuși Papa Francisc, unde încă există copii care mor de foame. Ca titlu exemplificativ, se semnalează că Congregația Fraților Minori din Parohia „Preasfânta Inimă a lui Isus” duce înainte de mulți ani programul „Paharul de lapte”, la Puerto Libertas, în Argentina. Apoi, îndeosebi Caritas din Polonia a pus în picioare activități în favoarea învecinatei Ucraina, încă de la invazia rusă din 24 februarie 2022. Pentru refugiații din război, Caritas Polska și diferitele Caritas-uri diecezane au constituit treizeci și două de centre de asistență pentru migranți și refugiați, care furnizează asistența lor socială și psihologică gratuită, cursuri de limbă poloneză, o agenție de situare, consultanță legală, traduceri oficiale și zone de jocuri pentru copii. Aceste centre au furnizat deja sprijin pentru aproape două sute de mii de ucraineni. În timpul crizei de la graniță, au fost servite peste două milioane de porții de mâncare refugiaților, pentru care, în timpul anului, au fost cheltuiți 26.500.000 de zloți.
În total, circa două milioane de persoane au primit diferite forme de sprijin. Treizeci și unu de mii de voluntari au ajutat refugiații ucraineni în toată Polonia, dintre care 1.300 la graniță. Patru mii de copii ucraineni au participat la călătorii de vacanță și tot atâția au primi kit de începere școlară. Două sute de copii ucraineni în încredințare, împreună cu tutorii lor, sunt acoperiți de un sprijin concret. Peste 1.600 de copii au primit asistență și sprijin educativ în Dieceze. Refugiații au fost ajutați direct la graniță, în punctele de ajutor, alimentați cu mâncare, băuturi calde, termosuri, pături, saci de dormit și altele. În sfârșit, Caritas a colaborat cu serviciile de la graniță și cu ordinariatul militar. Valoarea totală a asistenței financiare și materiale a Caritas pentru ucraineni în Polonia a fost de 337 milioane de zloți.
Privind la marea operă pe care Biserica poloneză a promovat-o în favoarea persoanelor lovite de război și de alte calamități, nu se poate să nu ne gândim la cuvintele Papei Francisc după audiența generală din Vatican de miercuri, 12 aprilie: „Domnul nu încetează niciodată să fie milostiv: să ne gândim la Milostivirea lui Dumnezeu care ne primește mereu, ne însoțește mereu, nu ne lasă singuri niciodată”. Efectiv, Caritas din Polonia nu i-a neglijat nici pe cei care au rămas în Ucraina. De fapt, în colaborare cu Caritas-spes, le-a furnizat ajutoare materiale pentru peste 260 de milioane de zloți, a lansat un hub de stocare transfrontalieră și a organizat transporturi umanitare, dând hrană, medicamente și articole de primă necesitate. Caritas Polska a demarat campania „Packa dla Ukraina”, pe baza căreia au fost trimise peste 83.000 de pachete, cu produse alimentare și pentru igienă, cu o valoare de peste 29 de milioane de zloți. În total, Caritas a furnizat 597 de milioane de zloți ucrainenilor care au trecut granița poloneză și celor care au rămas în țară.
Originile sărbătorii
În a doua duminică după Paște, Biserica celebrează sărbătoarea Milostivirii Divine, instituită de Sfântul Ioan Paul al II-lea, așa cum a cerut Isus, prin Faustina Kowalska. Festivitatea are cel mai înalt rang între toate formele de devoțiune față de Milostivirea lui Dumnezeu (coronița și altele), care au fost revelate sorei Faustina, ale cărei rămășițe pământești se află în Sanktuarium Bożego Miłosierdzia, la Cracovia. Maria Faustina Elena Kowalska (Glogowiec, 25 august 1905 – Cracovia, 5 octombrie 1938) aparține Surorilor Sfintei Fecioare Maria a Milostivirii și a fost propagatoarea devoțiunii față de Isus milostiv, așa încât să fie venerată ca „apostolă a Milostivirii Divine”. Chiar de la canonizarea sa, la 30 aprilie 2000, duminica in albis a început să se numească „duminica Milostivirii Divine”. În 1985, Cardinalul Franciszek Macharski a fost primul care a inserat în calendarul liturgic al Arhidiecezei de Cracovia, această sărbătoare pe care, după aceea, alți Episcopi din Polonia au introdusă o în Diecezele lor. După aceea, la cererea întregului episcopat polonez, în 1995, Pontiful de atunci, Ioan Paul al II-lea, a dispus această celebrare pentru toate circumscripțiile ecleziastice din națiune. La 18 mai 2020, Papa Francisc a introdus în calendarul roman general comemorarea facultativă a Sfintei Faustina.
După cum prezintă sora Faustina, în timpul unei viziuni, Isus i-a cerut pentru prima dată să instituie această sărbătoare la Płock, în 1931: „Vreau să fie o sărbătoare a Milostivirii. Doresc ca această imagine, pe care o vei picta cu pensula, să fie binecuvântată solemn în prima duminică după Paște, duminică ce va fi sărbătoarea Milostivirii” (Jurnalul sfintei Faustina Kowalska, 49). Alegerea celei de-a doua duminici a Paștelui are o semnificație teologică profundă, care indică un raport strâns între misterul pascal al Răscumpărării și cel al Milostivirii divine. Această legătură este subliniată și de novena la Milostivirea Divină, care începe în Vinerea Sfântă. Sărbătoarea nu este gândită numai pentru cel care este credincios, ci tinde să face să răsară sentimente de evlavie creștină și convertire la Isus în cel care se simte distant. Pentru a primi darul acestei zile, trebuie trăite condițiile sale (încredere în bunătatea lui Dumnezeu și iubire față de aproapele) și să fie în starea de har primită cu iertarea și cu împărtășania sacramentală. (Material semnat de Simone Caleffi pentru L’Osservatore Romano, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro)
