Papa Francisc despre Summitul G7: Amenințarea nucleară oferă doar iluzia păcii

22.05.2023, Vatican (Catholica) - Într-o scrisoare marcând Summitul G7 de la Hiroshima, Papa Francisc a afirmat că simpla posesie de arme nucleare creează „un climat de frică și suspiciune” și oferă „doar o iluzie a păcii”. Vaticanul a dat publicității, în 20 mai 2023, o scrisoare pe care Papa i-a scris-o Episcopului Alexis Mitsuru Shirahama de Hiroshima, asigurându-l de rugăciunile sale acum când „Summitul G7 se reunește la Hiroshima pentru a discuta problemele urgente cu care se confruntă în prezent comunitatea globală”. „Alegerea orașului Hiroshima ca loc al acestei întâlniri este deosebit de semnificativă, având în vedere amenințarea continuă cu recurgerea la arme nucleare”, a spus Papa Francisc. Hiroshima este locul în care a avut loc primul atac atomic din lume. La 6 august 1945, SUA au lansat o bombă atomică asupra orașului japonez, care a dus la moartea a aproximativ 70.000 de persoane imediat după explozie și a 140.000 de persoane până la sfârșitul anului.
Președintele Joe Biden, premierul britanic Rishi Sunak, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni, cancelarul german Olaf Scholz, premierul canadian Justin Trudeau și premierul japonez Fumio Kishida au vizitat împreună Memorialul Păcii de la Hiroshima, la locul bombardamentului atomic, la începutul Summitului din 19 mai. „Hiroshima, ca ‘simbol al memoriei’, proclamă cu forță caracterul inadecvat al armelor nucleare pentru a răspunde în mod eficient la marile amenințări actuale la adresa păcii și pentru a asigura securitatea națională și internațională”, a declarat Papa Francisc. A adăugat că „armele nucleare și alte arme de distrugere în masă reprezintă un multiplicator de riscuri care oferă doar o iluzie a păcii”.
„Trebuie să luăm în considerare impactul umanitar și ecologic catastrofal care va rezulta din utilizarea armelor nucleare, precum și risipa și proasta alocare a resurselor umane și economice implicate în dezvoltarea lor. De asemenea, nu trebuie să subestimăm nici efectele climatului continuu de teamă și suspiciune generat de simpla lor posesie, care compromite dezvoltarea unui climat de încredere reciprocă și dialog”, a declarat el. Pontiful a reamintit „impresia copleșitoare” lăsată de vizita sa la același memorial al păcii vizitat recent de liderii G7, în timpul vizitei sale în Japonia în 2019. „Stând acolo în rugăciune tăcută și gândindu-mă la victimele nevinovate ale atacului nuclear de acum câteva decenii, am dorit să reiterez convingerea fermă a Sfântului Scaun că ‘utilizarea energiei atomice în scopuri de război este, astăzi mai mult ca oricând, o crimă nu numai împotriva demnității ființelor umane, ci și împotriva oricărui viitor posibil pentru casa noastră comună’”, a spus el.
Vineri, liderii G7 au emis prima lor declarație privind dezarmarea nucleară, cu un accent special pe Rusia. „Retorica nucleară iresponsabilă a Rusiei, subminarea regimurilor de control al armelor și intenția declarată de a desfășura arme nucleare în Belarus sunt periculoase și inacceptabile”, se arată în declarația publicată de Casa Albă. „Reiterăm poziția noastră potrivit căreia amenințările Rusiei privind utilizarea armelor nucleare, și cu atât mai mult orice utilizare a armelor nucleare de către Rusia, în contextul agresiunii sale împotriva Ucrainei, sunt inadmisibile.” De asemenea, liderii au criticat eforturile Coreei de Nord și ale Iranului de a dezvolta arme nucleare și au avertizat că extinderea arsenalului nuclear al Chinei reprezintă o amenințare la adresa stabilității regionale și globale. Rusia a făcut parte anterior din Grupul G7 – cunoscut atunci sub numele de G8. Apartenența sa a fost suspendată din cauza anexării militare a Crimeii, de la Ucraina, în 2014.
În scrisoarea sa, Papa Francisc a subliniat că „securitatea globală trebuie să fie integrală, capabilă să cuprindă aspecte precum accesul la hrană și apă, respectarea mediului, asistența medicală, sursele de energie și distribuirea echitabilă a bunurilor lumii”. „Într-adevăr, a devenit tot mai evident că, în lumea multipolară a secolului al XXI-lea, căutarea păcii este strâns legată de nevoia de securitate și de reflecția asupra celor mai eficiente mijloace pentru garantarea acesteia”, a spus el.