Cardinalul Parolin: Papa Francisc are mari așteptări de la ZMT
01.08.2023, Vatican (Catholica) - Tinerii care au călătorit la Lisabona îl așteaptă pe Papa Francisc pentru a celebra împreună cea de-a 37-a ediție a Zilei Mondiale a Tineretului, prima după pandemia Covid-19. Sfântul Părinte pornește spre Portugalia cu conștiința că aceste „adunări sunt puternice, că au puterea chiar de a schimba viața unor persoane”. Cu aceste cuvinte, Cardinalul Parolin împărtășește pentru Vatican Media perspectiva sa asupra gândurilor Pontifului în timp ce se pregătește să se întâlnească, să asculte și să vorbească cu tinerii veniți din întreaga lume pentru această mare sărbătoare a credinței. Sfântul Părinte se va afla în capitala portugheză între 2 și 6 august, aceasta fiind cea de-a 42-a sa vizită apostolică internațională. De asemenea, secretarul de stat îi îndeamnă pe toți cei care nu vor putea participa fizic la următoarele Zile „să se simtă implicați și pe deplin protagoniști” și explică faptul că etapa de la Fatima a călătoriei pornește de la dorința Papei de a fi aproape de cei bolnavi și suferinzi și de a se ruga pentru pace.
– Eminența Voastră, Papa Francisc va petrece timp cu tinerii de la ZMT în Lisabona, Portugalia. Cum se pregătește pentru această întâlnire?
– Sfântul Părinte are multe așteptări pentru această viitoare Zi Mondială a Tineretului de la Lisabona și deja, în mai multe mesaje video, i-a invitat pe tineri să i se alăture în acest pelerinaj și să pregătească acest eveniment eclezial, mai presus de toate, în rugăciune. Papa se roagă pentru toți tinerii care au pornit deja spre Lisabona în aceste zile, cu convingerea, în cunoștință de cauză, că aceste întâlniri, aceste reuniuni au o mare putere, puterea chiar de a schimba viața unora. A spus recent că „se crește mult în Zile ca acestea!” Așadar, Sfântul Părinte se pregătește pentru următoarea Zi Mondială a Tineretului cu mare speranță și îi încurajează pe tineri să aibă aceeași atitudine față de timpul pe care îl va trăi alături de ei. În urmă cu câteva săptămâni a fost printre primii care au primit rucsacul pe care tinerii pelerini îl vor primi la Lisabona.
– Ziua Mondială a Tineretului pornește de la o intuiție pe care a avut-o Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea. Ce semnificație are această întâlnire în 2023?
– Aș spune că opțiunea Papei Ioan Paul al II-lea a fost, fără îndoială, una profetică, o intuiție profetică, care a indicat dorința Bisericii de a-i însoți pe tineri, de a-i însoți pentru a le vesti Evanghelia, pentru a le facilita întâlnirea cu Cristos; a fost un semn că Biserica se simțea din ce în ce mai angajată, la nivel mondial, în pastorația tineretului, că era „la curent” cu neliniștile și preocupările tinerilor, cu speranțele și dorințele lor, cu așteptările lor, întotdeauna în perspectiva întâlnirii cu Cristos, care este Calea, Adevărul, Viața.
Prin urmare, această intuiție profetică mi se pare că se manifestă în toată actualitatea ei chiar și în zilele noastre. Această intuiție profetică își păstrează toată relevanța în vremurile actuale pentru că vizează reafirmarea angajamentului Bisericii față de tinerele generații. Într-o lume aflată într-o profundă schimbare, care a trecut prin experiența tragică a pandemiei Covid și care cunoaște multiple conflicte, astăzi, pe întreaga planetă, este mai necesar ca niciodată ca tinerii să întâlnească chipul lui Isus Cristos, să cunoască cuvântul Său de mântuire și să devină discipolii Săi. Și astfel, Ziua Mondială a Tineretului se dovedește a fi în continuare un instrument și un prilej important de evanghelizare pentru tineri.
În plus, ea are și un aspect de fraternitate universală care derivă din faptul că acești tineri, veniți din țări diferite și, prin urmare, cu culturi, limbi și stiluri de viață diferite, se pot întâlni și pot face schimb de experiențe, schimb de daruri. Așadar, ar trebui să fim recunoscători că această experiență durează de 40 de ani și că astăzi are o mare șansă de a avea un impact asupra vieții tinerilor.
– Ce poate învăța Biserica de la tinerii de astăzi?
– Cred că Biserica se confruntă cu marea provocare a transmiterii credinței, a transmiterii credinței către lumea largă. Și cred că, în cadrul acestei sarcini pe care o are Biserica, tinerii au ceva să ne spună. În lumea de astăzi, sunt mulți oameni care nu îl cunosc pe Isus Cristos sau poate că l-au respins; este un număr tot mai mare de oameni care și-au pierdut credința și se comportă ca și cum Dumnezeu nu ar exista. Papa a vorbit adesea despre această ruptură în transmiterea credinței între generații, explicând că este oarecum normal să te simți aproape dezamăgit de Biserică și să încetezi să te identifici cu tradiția catolică. Există un număr tot mai mare de părinți care nu își botează copiii, care nu îi învață să se roage sau care merg la alte comunități religioase.
Această situație, de care trebuie să fim conștienți și pe care trebuie să o luăm în considerare, atinge îndeaproape existența tinerilor, care au în interiorul lor multe întrebări, multe îndoieli și multe întrebări la care nu știu cum să răspundă. Prin urmare, ceea ce tinerii cer Bisericii este ca aceasta să își reînnoiască elanul apostolic și, fără teamă, să se angajeze pe acel drum de convertire pastorală și misionară atât de mult dorit de Sfântul Părinte. Este necesar să fim creativi, este necesar să găsim curajul și limbajul potrivit cu care să îl prezentăm pe Isus Cristos tinerilor de astăzi, în toată prospețimea Sa, în toată actualitatea Sa, în așa fel încât chiar și tinerii de astăzi, care au sensibilități, stiluri, moduri de a acționa diferite față de colegii lor din trecut, să poată să se întâlnească cu El și să trăiască o experiență profundă de credință, iar din această experiență profundă de credință se va naște apoi dorința de a o împărtăși cu toți semenii lor. De aici, o invitație de a nu rămâne liniștiți între zidurile noastre, ci de a deveni cu adevărat misionari față de tineri și de a-i implica mai îndeaproape în acest drum al credinței.
– Sunt atât de multe crize prin care trece lumea: războaie, sărăcie, indiferență, abandon, egoism, secularism… Pot tinerii să depășească aceste provocări?
– Da, și cred că indicația ne vine în mesajul pe care Sfântul Părinte l-a adresat tinerilor pentru ZMT, unde o prezintă pe Sfânta Fecioară care, după Buna Vestire, se ridică în grabă și merge (Luca 1,39) la verișoara sa Elisabeta, pentru a o ajuta în nevoile ei. Aici, Sfânta Fecioară ne arată, le arată mai ales tinerilor, calea proximității și a întâlnirii. Și cred că tinerii, atunci când pășesc pe aceste căi ale proximității și ale întâlnirii, au în ei înșiși capacitatea de a înfrunta și de a ajuta la rezolvarea și depășirea numeroaselor provocări ale societății noastre. Am în minte mărturiile atâtor tineri care, la fel ca Fecioara Maria, nu s-au temut să renunțe la confortul lor și să se apropie de cei care au nevoie. Nu se închid în ei înșiși, ci aleg să se folosească de talentele, de darurile, de capacitățile lor, dăruind altora ceea ce au primit și căutând – prin alegeri care pot părea mai degrabă limitate, mai degrabă mici – să facă să crească binele în lume. Cred că aceasta este contribuția pe care tinerii o pot aduce la marile provocări ale timpului nostru.
– La programul ZMT a fost adăugat etapa Fatima. Care este semnificația acestei vizite la Sanctuarul Maicii Domnului?
– Este o vizită importantă în care Sfântul Părinte se va întâlni cu tineri bolnavi și se va ruga împreună cu ei Sfântul Rozariu. Un moment intens. Cred că Papa dorește să reitereze mesajul pe care Fecioara Maria l-a transmis celor trei copii păstori atunci când a apărut în 1917. Cuvintele ei erau cuvinte de mângâiere, cuvinte de speranță într-o lume în război, nu atât de diferite de realitatea pe care o trăim astăzi. Fecioara Maria i-a invitat pe copiii păstori, și prin ei i-a invitat pe toți bărbații și femeile, să se roage și să recite, în special Sfântul Rozariu, cu mare încredere, pentru a obține pacea în lume. Așadar, Papa Francisc, care poartă mereu în suflet drama celor afectați de conflicte, prin această vizită la Sanctuarul de la Fatima în timpul ZMT, ne cere să nu ne pierdem curajul și să perseverăm în rugăciune și în rugăciunea specifică a Sfântului Rozariu.
– ZMT poate și trebuie să fie un moment de ascultare. Ce credeți că se poate naște din această întâlnire?
– În întâlnire se află harul lui Dumnezeu, care lucrează în inimile bărbaților și femeilor și în inimile tinerilor. Dar aș dori să subliniez că există trei momente de întâlnire care mi se par foarte importante. Primul este acela de a-l asculta pe Domnul, de a-i asculta chemarea. Un moment deosebit de semnificativ în acest sens este Vigilia, celebrarea de sâmbătă seara, în timpul căreia vom trăi și un moment de Adorație euharistică. A-l întâlni pe Domnul prezent în Euharistie și a te lăsa întâlnit de El prezent în Euharistie înseamnă a fi pregătit să asculți și cuvântul Său: este o întâlnire care poate schimba cu adevărat viața multor tineri.
Al doilea moment este unul de ascultare a Papei. Cunoaștem capacitatea Papei de a intra în contact și de a se „acorda” cu tinerii, cât de capabil este de a le vorbi, de a le transmite cuvinte care îi pot scutura, încuraja, stimula să dea ce e mai bun din ei. Întâlnirea cu Succesorul lui Petru, ca martor și învățător al credinței, poate deveni, de asemenea, un punct de cotitură în viața tinerilor. Cel de-al treilea moment pentru tineri este cel al întâlnirii și al ascultării reciproce: fiecare Zi Mondială a Tineretului este și o ocazie de a întâlni, așa cum am spus, tineri care vin din alte țări, de a descoperi cum își trăiesc semenii diferențele și cum se pot îmbogăți reciproc.
– Ce aveți de spus numeroșilor tineri care nu vor fi la Lisabona, deși și-ar fi dorit să fie?
– Da, știm că, în timp ce Ziua Mondială a Tineretului va avea loc la Lisabona, vor avea loc și evenimente „in loco” și că va fi posibil de urmărit ZMT prin intermediul mass-media. Pe cei care nu pot – din diverse motive – să meargă la Lisabona îi invit să se unească spiritual cu Papa și cu colegii lor care se află în Portugalia și să trăiască, chiar dacă de la distanță, să trăiască puternic această experiență rugându-se cu ei și pentru ei, pentru cei care se află la Lisabona. Și astfel și ei trebuie să se simtă parte vie din această ZMT! Aș vrea să închei spunând că, așa cum a spus afirmat Sfântul Părinte, Zilele Mondiale ale Tineretului nu sunt „focuri de artificii”, adică momente de entuziasm, poate de mare entuziasm, care rămân închise în ele însele: ele trebuie integrate în pastorația obișnuită a tinerilor. De aceea, înainte de fiecare ZMT trebuie să existe o activitate pastorală din partea Diecezelor și a parohiilor care sunt chemate să pregătească adunările mondiale, care trebuie apoi să fie urmată. Cred că în acest moment toți tinerii, chiar și cei care nu pot fi prezenți fizic la Lisabona, trebuie să se simtă implicați și pe deplin protagoniști.
