PS Claudiu la 170 de ani de la înființarea Eparhiei de Cluj-Gherla
26.11.2023, Cluj (Catholica) - În discursul inaugural de la simpozionul internațional „170 de ani de existență a Episcopiei de Cluj-Gherla. Tradiție și perspective”, organizat în Aula Magna a Universității Babeș-Bolyai, PS Claudiu a afirmat pe 24 noiembrie: „Așa cum o familie nu uită niciodată de momentul întemeierii sale, și îl celebrează periodic, la fel se cuvine să facem în Familia lărgită și binecuvântată de Dumnezeu a Eparhiei de Cluj-Gherla”. Episcopul de Cluj-Gherla a mai spus: „Acest jubileu ne oferă prilejul de a rememora evenimentele care au condus la fondarea Episcopiei de Cluj-Gherla, dar și de a reflecta asupra evoluției sale de-a lungul timpului, nu pentru a rămâne în trecut, ci pentru a aduce în prezent valori și experiențe care ne pot fi utile și ne pot orienta spre viitor.” Redăm în continuare scurta istorie făcută de prelat Eparhiei pe care o păstorește.
„Să ne reamintim că Sfântul Părinte, Papa Pius al IX-lea, a promulgat bula Ecclesiam Christi, în 26 noiembrie 1853, prin care instituia canonic Mitropolia de Făgăraș și Alba Iulia. Dacă, până atunci, românii greco-catolici fuseseră organizați ecleziastic în Episcopia de Făgăraș și Episcopia de Oradea Mare, iar alții se aflau pe teritoriul Episcopiei rutene de Muncaci, aflați cu toții sub patronajul, sau în subordonarea canonică a Arhiepiscopului de Esztergom, în schimb, prin crearea Mitropoliei, românii primeau o organizare bisericească superioară, o conducere unitară și se subordonau direct Sfântului Scaun. Ei câștigau în felul acesta autonomia dorită încă din momentul Unirii religioase, din anii 1697-1700, în raport cu Ierarhia de rit latin. În aceeași dată, Papa Pius al IX-lea, decreta înființarea Episcopiei de Lugoj, prin bula Apostolicum Ministerium, și a Episcopiei de Gherla, prin bula Ad Apostolicam Sedem. Aceste două noi Episcopii, alături de Episcopia de Oradea, își aveau centrul de comuniune în Arhiepiscopia de Alba Iulia și Făgăraș, al cărui Arhiepiscopul Mitropolit devenea Alexandru Șterca Șuluțiu.”
„Episcopia de Gherla a fost formată prin arondarea a 10 protopopiate desprinse din Eparhia de Muncaci, care însumau 144 de comunități și peste 97.000 de credincioși, precum și a 27 de protopopiate desprinse Eparhia de Făgăraș, cu 629 de comunități și peste 261.000 de credincioși. În felul acesta, Eparhia de Gherla, cu cele 773 de parohii și filii, și cu un număr de 358.350 de credincioși, devenea una dintre cele mai importante Episcopii din Biserica Greco-Catolică. Primul Episcop al Eparhiei de Gherla a fost Ioan Alexi, care cu mult devotament și-a asumat organizarea instituțională a Eparhiei, atât la nivel pastoral cât și educativ. Lui îi revine meritul înființării Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla, în anul 1858.”
„Se cuvine să îi amintim cu gratitudine pe toți Ierarhii ce au condus Eparhia, care sub păstorirea lor înțeleaptă a cunoscut o remarcabilă dezvoltare: Ioan Vancea de Buteasa, Mihail Pavel, Ioan Szabó, Vasile Hossu. În anul 1917, primea demnitatea arhierească Iuliu Hossu, personalitate uriașă a vieții spirituale, culturale, sociale și politice românești, cel care va citi Rezoluția Unirii în fața Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia. În timpul episcopatului său, Eparhia ajunge la apogeul evoluției sale. Dintre evenimentele semnificative, trebuie amintit de cel puțin două: la 5 iunie 1930, Papa Pius al XI-lea, prin bula Solemni Conventione a transferat Sediul Episcopiei la Cluj și a reorganizat, structural și pastoral, Episcopia. De numele ilustrului Ierarh este legată construirea și inaugurarea Academiei de Teologie Greco-Catolică din Cluj, în anul 1934.”
„Începând cu anul 1948, el va parcurge Drumul Crucii împreună cu întreaga Biserică Greco-Catolică. Primul Cardinal român va rămâne în conștiința posterității, nu numai ca un simbol al unității naționale, ci și ca un model de verticalitate morală și demnitate, de rezistență fără compromis în fața sistemului ateu și abuziv. Ceremonia beatificării sale, din 2 iunie 2019, reprezintă recunoașterea martiriului său la nivelul Bisericii Universale. Nu îl putem uita pe Preasfințitul Ioan Chertes, vrednic mărturisitor al credinței, hirotonisit în catacombe pentru a fi Episcop auxiliar. Arhiepiscopului George Guțiu, la rândul său un mărturisitor al credinței în temnițele comuniste, i-a revenit dificila misiune de reorganizare a Eparhiei după anul 1989, care a fost continuată, cu același devotament, de Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu, pentru reînființarea parohiilor, pentru coordonarea construcțiilor bisericilor și a caselor parohiale, a Catedralei Martirilor și Mărturisitorilor secolului al XX-lea, precum și a numeroaselor structuri educative, culturale și caritative, le rămânem profund îndatorați.”
„Această scurtă privire asupra Ierarhilor și a istoriei Eparhiei de Cluj-Gherla, ilustrează bogata moștenire care ajunge la noi, cei de astăzi, însoțită de marea responsabilitate de a continua, de a spori și de a o transmite generațiilor viitoare, pentru mai mare mărirea lui Dumnezeu și mântuirea sufletelor. Vă mulțumesc tuturor și doresc succes lucrărilor simpozionului. Lăudat să fie Isus Cristos!”
