Franța se îndreaptă spre o Constituție împotriva vieții
08.02.2024, Paris (Catholica) - În țară se discută dacă să se insereze în Constituție dreptul de a avorta. Senatul va fi chemat să se exprime după „da”-ul Adunării Naționale cu 493 de voturi pentru și 30 împotrivă. „O nouă tresăltare de credință, de caritate și speranță.” Cu numai cinci luni în urmă, Papa Francisc, privind în ochi pe cei peste 50 de mii de credincioși de la Vélodrome din Marseille, ultima etapă a celei de-a 48-a călătorii apostolice internaționale, s-a adresat astfel Bisericii, Franței și Europei întregi îndemnând la viață, la primire, la fraternitate. Cu acea ocazie a folosit îndeosebi două cuvinte puternice: „cinism și resemnare”, plăgi care adesea rănesc realitățile noastre, i-au determinat pe toți să își ridice privirea spre cer, încrezători în Domnul care „acționează în istorie, face fapte minunate și este în acțiune și în societățile noastre marcate de secularismul lumesc și de o anumită indiferență religioasă”.
A privit la drama rebutării vieții umane care ia forme diferite, de la cea refuzată a migranților, la cea a copiilor nenăscuți, sau cea a bătrânilor abandonați, cerând să nu ne întoarcem în partea cealaltă, să iubim, să recunoaștem pe celălalt: fie că este într-o barcă în mijlocul mării, fie că este în condiția cea mai lipsită de apărare în sânul unei mame. Un mesaj puternic de speranță, lumină și angajare cel dus de Papa Francisc în Franța. Și totuși la sfârșitul lunii ianuarie 2024 Adunarea Națională din Paris a aprobat inserarea dreptului la avort în Constituție. Măsura de reformă dusă înainte de guvern este acum la analiza Senatului. Într-o Europă rănită de război, amenințată de stimulente suveraniste, populiste, consumiste, de strategii economice care încearcă să îndepărteze viziunea părinților fondatori – Alcide De Gasperi, Robert Schuman, Konrad Adenauer – este decisiv acel elan de adevăr, amintit de Succesorul lui Petru, care luminează fața omului.
„Avortul este o omucidere”, le-a spus clar Papa Francisc jurnaliștilor în zborul de întoarcere din Slovacia în septembrie în urmă cu trei ani. Și atunci cum este posibil a alătura în Carta fundamentală a unui stat dreptul care tutelează persoana, la cel care îi hotărăște moartea? Trăim într-o societate avansată, informatizată, conectată. Creșterea ființei umane încă de la concepere, nu mai are niciun secret de multe decenii. Folosim cuvinte precum pre-embrion, embrion, nou-născut, copil, adolescent, adult, bătrân pentru a indica faze de dezvoltare în care se schimbă numărul de celule, în care se schimbă aspectul cognitiv, necesitatea de asistență, dar întotdeauna este o persoană. „Este corect a ucide o viață umană pentru a rezolva o problemă? Este corect a asuma un călău pentru a ucide o viață umană?”, a întrebat Sfântul Părinte adresându-se tot jurnaliștilor în zborul de întoarcere de la Bratislava la Roma. O societate nu se măsoară după interdicțiile sale, ci după capacitatea de a iubi și „libertatea crește cu iubirea”, a explicat Papa Francisc în cateheza de la audiența generală din 20 octombrie 2021, dar „cu iubirea pe care o vedem în Cristos, caritatea: aceasta este iubirea cu adevărat liberă și eliberatoare”. Episcopii francezi, la începutul itinerarului parlamentar, au exprimat preocuparea lor față de această modificare a Constituției și au reafirmat că fiecare viață este un dar, un dar fragil și prețios, infinit de demn, de primit și de slujit de la începutul său până la sfârșitul său natural.
Omenirea condamnă din totdeauna orice teorie eugenetică, și totuși se continuă manipularea embrionilor și selecționarea lor ca și cum ar fi materiale și nu persoane. Avortul în acest context este premisă și consecință. În mod straniu este ca și cum nu am mai fi în măsură să vedem, să fim liberi, să dăruim, să ajutăm. Într-o lume rănită de atâtea violențe apare dificil a construi binele, o strategie globală de primire și sprijin, a reuși să se destineze fonduri, atenție, iubire față de femeile care trăiesc o sarcină dificilă, față de copiii purtați în sân. Însă atâtea vieți s-ar salva, așa cum demonstrează activitatea centrelor pentru ajutorul dat vieții, dacă femeile ar fi susținute pe frontul economic, legal, psihologic, religios, social, în momentul dramatic în care avortul pare să fie unica soluție. Adesea se închid în contrapoziții politice sau ideologice sterile, dar provocarea este de a aproba legi și a modifica și constituții cu propuneri pentru viață, nu pentru moarte. Investiții și măsuri pentru a potența structuri și realități capabile să se ocupe de suferința, de frica, de situații extreme și dramatice. Acea ajutorare înseamnă a iubi, înseamnă a fi liberi de a alege. Și acest orizont fratern, care se ocupă de celălalt, de persoană, construiește societăți care nu se resemnează, dar merg spre o cultură autentică a primirii, a împărtășirii și a păcii. (material Vatican News, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro)
