Biserica Ortodoxă Coptă explică suspendarea dialogului cu Biserica Catolică
13.03.2024, Roma (Catholica) - Biserica Ortodoxă Coptă a confirmat că decizia sa de săptămâna trecută de a suspenda dialogul cu Biserica Catolică s-a datorat „schimbării poziției” Romei cu privire la homosexualitate. Într-o înregistrare video publicată vineri, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Copte, pr. Moussa Ibrahim, a declarat că „cel mai notabil” dintre cele nouă decrete emanate de la Sfântul Sinod anual al Bisericii, care a avut loc săptămâna trecută la Wadi El-Natrun, în Egipt, a fost „suspendarea dialogului teologic cu Biserica Catolică după schimbarea poziției acesteia în problema homosexualității”.
Mesajul video a venit după încheierea Sfântului Sinod și după o declarație însoțitoare în care liderii ortodocși copți au spus că suspendă dialogul cu Roma. „După ce s-au consultat cu Bisericile surori din familia ortodoxă răsăriteană”, au scris ei, „s-a decis suspendarea dialogului teologic cu Biserica Catolică, reevaluarea rezultatelor obținute de dialog de la începutul său, în urmă cu 20 de ani, și stabilirea de noi standarde și mecanisme pentru ca dialogul să se desfășoare în viitor.” De asemenea, liderii și-au reafirmat respingerea relațiilor între persoane de același sex, declarându-și „poziția fermă de respingere a tuturor formelor de relații homosexuale, deoarece acestea încalcă Sfânta Biblie și legea prin care Dumnezeu l-a creat pe om ca bărbat și femeie, iar Biserica consideră că orice binecuvântare a unor astfel de relații, indiferent de tipul lor, este o binecuvântare pentru păcat, iar acest lucru este inacceptabil”.
Biserica Ortodoxă Coptă din Alexandria, condusă de Papa Tawadros al II-lea, este una dintre cele mai vechi confesiuni creștine din lume, a cărei întemeiere datează de la Sf. Apostol Marcu. Principala Biserică creștină din Egipt (cuvântul „copt” provine din cuvântul grecesc „Aigyptos”, care înseamnă Egipt), numărul exact al membrilor ei nu este cunoscut, dar se estimează că este cuprins între 10 și 20 de milioane de persoane, dintr-o populație ortodoxă totală de 260 de milioane. Deși se descrie pe sine ca fiind ortodoxă, nu este în comuniune deplină cu Patriarhul ecumenic Bartolomeu și cu Ortodoxia Răsăriteană, ci rămâne unită cu Bisericile Ortodoxe Etiopiană, Armeană, Eritreeană, Malankareză și Siriacă, cunoscute în mod colectiv sub numele de Biserici Ortodoxe Orientale. Nici una dintre aceste Biserici nu acceptă Conciliul de la Calcedon din 451 și definiția sa cu privire la „cele două naturi” ale lui Cristos. De la sfârșitul secolului al XX-lea, Bisericile Ortodoxe Orientale au căutat să dialogheze cu Roma și cu Ortodoxia Răsăriteană, care timp de secole le-au considerat eretice.
Anul trecut, dialogul părea să fi progresat atât de mult încât Vaticanul le-a permis ortodocșilor copți să celebreze propria lor Sfântă Liturghie în Bazilica San Giovanni in Laterano, la Roma. În luna următoare, într-o mișcare neobișnuită, Papa Francisc a inclus 21 de credincioși ortodocși copți martirizați de Statul Islamic în Libia în 2015 în Martirologiul Roman – o listă oficială de martiri, sfinți și fericiți. Declarația video a pr. Ibrahim a venit după ce unii observatori au afirmat pe rețelele de socializare că declarația nu face nici o referire specifică la declarația Fiducia Supplicans a Vaticanului din 18 decembrie 2023, care a permis o binecuvântare „neliturgică” și „spontană” a cuplurilor de același sex. De asemenea, aceștia au spus că nu s-a precizat că decizia de a suspenda dialogul are legătură cu documentul. Declarația liderilor ortodocși copți nu a făcut nici o referire explicită la Fiducia Supplicans, dar reafirmarea în text a învățăturii Bisericii lor cu privire la homosexualitate, bazată ferm pe Sfânta Scriptură, coroborată cu mesajul video al lui Ibrahim, a făcut incontestabilă cauza suspendării dialogului.
Liderii copți au remarcat în declarația lor că Dumnezeu l-a creat pe om atât bărbat, cât și femeie, că toate persoanele sunt chemate la sfințenie și că toți trebuie să trăiască în conformitate cu voința sa și cu „planul divin pentru căsătoria dintre un bărbat și o femeie”. Ei au subliniat că oricine se luptă cu atracția față de persoane de același sex, dar „controlează această dorință, este lăudat pentru eforturile sale și rămâne supus acelorași tentații ca și persoanele heterosexuale”. În mod similar, au spus că este „esențial” ca aceștia „să caute căința adevărată”, așa cum ar face-o o persoană heterosexuală adulterină. „Cu toate acestea, dacă cineva alege să își îmbrățișeze tendința homosexuală și refuză să caute ajutor spiritual și emoțional, dar continuă să încalce poruncile lui Dumnezeu, în acest caz, situația sa devine aceeași cu a unei persoane care trăiește în adulter”, a continuat declarația. „În astfel de cazuri, ei trebuie să fie avertizați și sfătuiți să se abțină de la Împărtășanie, căutând pocăință.”
Una dintre principalele critici aduse documentului este că nu face nici o mențiune despre căință sau promisiunea unui amendament de viață înainte de a primi o astfel de binecuvântare. Citând cuvintele Sf. Pavel din Epistola către Romani, cu referiri suplimentare la prima sa scrisoare către Corinteni și la pasaje din Levitic, ortodocșii copți au subliniat, de asemenea, condamnarea de către Biserică a actelor homosexuale. „În consecință”, au adăugat ei, se opun cu fermitate „tuturor formelor de activitate sexuală în afara limitelor căsătoriei”, adăugând că o consideră o „denaturare sexuală”. De asemenea, au respins „cu fermitate” faptul că contextele culturale ar putea fi folosite pentru „a justifica relațiile între persoane de același sex”, deoarece copții consideră că acest lucru este „dăunător pentru întreaga umanitate”. Au mai declarat că Biserica lor crede în drepturile și libertățile omului, dar că aceste libertăți „nu sunt absolute” și nu trebuie folosite pentru a „încălca legile Creatorului”.
„Biserica își afirmă angajamentul de a-și îndeplini rolul pastoral în a ajuta persoanele care au tendințe homosexuale”, au spus ei în încheiere. „De asemenea, subliniază că nu îi respinge, ci le oferă sprijin și asistență pentru a-i ajuta să ajungă la o soluție emoțională și spirituală.” „Biserica își pune încrederea în Domnul nostru Isus Cristos, care este capabil să facă mult mai mult decât tot ceea ce cerem sau gândim”, au spus ei. The Register l-a contactat pentru comentarii pe Cardinalul Kurt Koch, prefectul Dicasterului pentru promovarea unității creștinilor, dar acesta nu a răspuns până la închiderea redactării materialului.
