Actualitatea dogmei niceene: un document în pregătire al Comisiei Teologice Internaționale
20.06.2024, Vatican (Catholica) - Comisia Teologică Internațională a ajuns recent pe pământ sud-american pentru o săptămână de studiu a Sub-comisiei care are funcția de a aprofunda tema primului Conciliu ecumenic din Niceea și actualitatea dogmei sale. În Rio de Janeiro, Sub-comisia „Niceea” a fost primită cu grijă paternă și cu brațele deschise de Arhiepiscopul de São Sebastião do Rio de Janeiro, Cardinalul João Tempesta, și de auxiliarul său, Mons. Antônio Luiz Catelan Ferreira, membru al Sub-comisiei, pentru sesiunea sa de vară, ca oaspete al structurii „São João Paulo II”. Mai ales sub privirea primitoare a lui Cristos Răscumpărătorul, statuia așezată în vârful colinei Corcovado la 709 metri deasupra nivelului mării, grupul de teologi care provin din diferite părți ale lumii – Statele Unite, Brazilia, Mexic, Italia, Franța, Liban – sub conducerea secretarului general, Mons. Piero Coda, și coordonarea profesorului Philippe Vallin, au continuat în delicata misiune redacțională a documentului care va vedea lumina la începutul anului 2025, cu ocazia celei de-a 1700-a aniversări a deschiderii Conciliului din Niceea, arată Maurizio Barba, secretar adjunct al Comisiei Teologice Internaționale, într-un material din L’Osservatore Romano tradus pentru Ercis.ro de pr. Mihai Pătrașcu..
Nu sunt puține inițiativele pregătitoare, deja începând din acest an, pentru a marca această aniversare în contextul fie academic fie pastoral-eclezial cu o varietate de perspective care contribuie la analizarea evenimentului conciliar sub profilul istorico-patristic, teologico-doctrinal, disciplinar-canonic și ecumenico-pastoral. Conciliul din Niceea a fost primul conciliu „ecumenic”, eveniment teologic și eclezial în cursul căruia a fost rezolvată, în manieră sinodală, violenta dispută ariană în jurul mărturisirii cristologice și a fost definită problema pastoral-disciplinară a datei Paștelui. Ne-a lăsat ca moștenire Crezul, în care credința trinitară și cristologică a Bisericii își află identitatea deplină și ne-a făcut să gustăm frumusețea mântuirii oferite în Cristos Isus, Fiu al lui Dumnezeu și Mântuitor al omenirii.
Documentul Comisiei Teologice Internaționale se inserează în acest filon de aprofundare a evenimentului conciliar, cu scopul de a efectua o lectură „doxologică” a Simbolului, pentru a-i scoate în evidență resursele soteriologice și apoi cristologice, trinitare și antropologice. Este vorba în realitate de a-l redescoperi pe Cristos, „Lumină din Lumină” și Lumină a lumii, în toată forța Sa de atracție. Sub profilul patristic, textul va privi la viața liturgică și la viața de rugăciune pentru a observa cum aceste domenii au dat rod în Biserică după Conciliu și cum mai pot da rod astăzi. În afară de aceasta, documentul se îmbogățește cu o perspectivă deosebită privind ceea ce Niceea a reprezentat pentru istoria gândirii și a structurilor de conducere a Bisericii, împreună cu o viziune generală a cadrului de „teologie fundamentală” schițat de ceea ce a manifestat primul Conciliu ecumenic despre misiunea constantă a Bisericii în slujba credibilității credinței sale. În acest sens, se manifestă astfel rodnicia Revelației creștine pentru a reînnoi gândirea și formele de viață comună ale ființei umane.
Documentul reia și aprofundează invitația Papei Francisc, exprimată în discursul său la Adunarea Plenară a Comisiei Teologice Internaționale de anul trecut, de a redescoperi actualitatea evenimentului conciliar din Niceea și frumusețea conținutului credinței trinitare și cristologice a Bisericii, reparcurgând acele trei motive indicate de el care fac promițătoare și eficace această redescoperire. Înainte de toate un motiv spiritual, reafirmat pornind de la mărturisirea de credință în Cristos, „Dumnezeu din Dumnezeu, lumină din lumină”. Papa i-a îndemnat pe teologi să mărturisească prin propria viață acea „lumină genuină și veșnică” ce nu este numai „lumina unei cunoașteri inimaginabile, ci este lumină care luminează existența”, angajându-se să o răspândească cu o viață luminoasă și bucuroasă, „răspândind raze noi și surprinzătoare ale luminii veșnice a lui Cristos în casa Bisericii și în întunericul lumii”.
Un al doilea motiv este cel sinodal, din moment ce la Niceea, Biserica a putut să reflecteze asupra naturii propriei credințe și a misiunii sale și a tratat problemele dezbătute cu metodă sinodală. În acest orizont, explică Papa, sinodalitatea constituie ocazia propice „pentru a traduce în atitudini de comuniune și în procese de participare dinamica trinitară cu care Dumnezeu, prin intermediul lui Cristos și în suflul Duhului Sfânt, vine să întâlnească omenirea”. Așadar, misiunea teologilor este aceea „de a elibera bogăția acestei minunate «energii umanizatoare»„. Alt motiv este cel ecumenic, amintind relevanța evenimentului conciliar în contextul drumului spre unitatea creștinilor. În această privință Papa Francisc, amintind că Crezul din Niceea nu numai că îi unește pe discipolii lui Cristos ci și că în 2025, data Paștelui va coincide pentru toate denominațiunile creștine, dorește ca această ocazie să poată marca „începutul concret al unei celebrări mereu comune a Paștelui”.
Documentul Comisiei Teologice, mergând pe înțelegerea a cât de eficace este acest Conciliu pentru viața Bisericii în secolul al XXI-lea, chemată să se confrunte cu provocări vechi și noi atât la nivel universal, cât și local, privilegiază perspectiva actualității dogmei niceene, percepând exigența omului modern de a reafirma propria credință în cadrul unui context cultural care solicită redescoperirea raportului dintre credință și viață. În discursul său solemn de deschidere a Conciliului Vatican II, Sfântul Ioan al XXIII-lea se exprima astfel: „Este necesar ca această doctrină sigură și imutabilă, care trebuie să fie respectată cu fidelitate, să fie aprofundată și prezentată în așa fel încât să răspundă la exigențele din timpul nostru. De fapt unul este depozitul credinței, adică adevărurile care sunt conținute în doctrina noastră, altceva este forma cu care acelea sunt enunțate, păstrându-le totuși același sens și aceeași însemnătate. Va trebui atribuită mare importanță acestei forme și, dacă va fi necesar, va trebui insistat cu răbdare în elaborarea sa: și va trebui să se recurgă la un mod de a prezenta lucrurile care corespunde mai mult magisteriului, al cărui caracter este în mod proeminent pastoral”.
Ocazia aniversării Conciliului din Niceea, în mod deosebit a Crezului care a provenit din el, are un rol fundamental pentru păstrarea și transmiterea credinței, repunând în centrul evanghelizării aprofundarea kerigmei trinitare ca experiență vitală a întâlnirii cu Domnul răstignit și înviat, Fiu al lui Dumnezeu și Mântuitor, în lumina Duhului. Statuia monumentală a lui Cristos Răscumpărătorul din Rio de Janeiro oferă în mod iconic o parabolă a mântuirii în Cristos, pe care Biserica dorește să o celebreze în 2025. Așezată pe colina Corcovado, în timp ce atrage mii de pelerini, deschide omului modern breșe nemărginite de frumusețe printr-o vedere impresionantă a întregului oraș adunat și primi în orizontul încântător al brațelor deschise ale lui Cristos, a căror extindere pare să ajungă în fiecare colț al pământului. La picioarele monumentului care schițează forma inconfundabilă a crucii, omul credincios are posibilitatea să plonjeze în acea viziune spirituală și creștină a existenței care ne permite să vedem istoria, lumea și omenirea cu înșiși ochii Răscumpărătorului.
