Arhiepiscopul Fisher: Sinodul despre sinodalitate nu poate reinventa credința catolică
17.10.2024, Vatican (Catholica) - Nu putem „reinventa credința catolică” sau „învăța un catolicism diferit în țări diferite”, a declarat Arhiepiscopul australian Anthony Fisher OP, din Sydney, delegat la Sinodul privind sinodalitatea. În timp ce adunarea sinodală dezbate partea a treia din Instrumentum Laboris, Episcopii și laicii iau în considerare întrebări precum viitorul sinodalității și rolul și autoritatea Conferințelor Episcopale naționale, a declarat Arhiepiscopul pentru „EWTN News Nightly” pe 15 octombrie 2024, într-un interviu care va fi difuzat vineri, 18 octombrie. Ar trebui Conferințele Episcopale „să aibă autoritatea de a învăța un catolicism diferit în țări diferite sau de a decide o liturgie diferită în țări diferite sau o Liturghie diferită în țări diferite? Aduc ele propria lor cultură locală în probleme din domeniul moral, de exemplu?”, a spus Arhiepiscopul Fisher în interviul acordat producătoarei asociate „EWTN News Nightly” Bénédicte Cedergren.
„Am putea, de exemplu, să ne imaginăm o Biserică în care avem hirotonirea femeilor în unele țări, dar nu și în alte țări, sau avem căsătorii între persoane de același sex în unele țări, dar nu și în alte țări, sau avem o cristologie ariană în unele țări și o cristologie niceeană în altele?”, a continuat el. „După cum probabil presupuneți, eu cred că nu putem”. Arhiepiscopul dominican conduce una dintre cele mai mari Arhiepiscopii din Australia, după numărul de catolici. Sydney deservește aproximativ 590.000 de catolici și are o populație de aproape 5,3 milioane de oameni. Ca unul dintre cei 15 Episcopi din Consiliul ordinar al Sinodului Episcopilor pentru Sinodul despre sinodalitate, Arhiepiscopul Fisher a participat la prima sesiune a adunării sinodale din octombrie 2023 și s-a întors la Roma în această lună pentru a doua sesiune.
După trei ani de consultări la nivel local și universal, la sfârșitul acestei luni Biserica Catolică va încheia un proces de discernământ despre cum să devină mai sinodală și mai misionară. Arhiepiscopul Fisher a declarat pentru „EWTN News Nightly” că este „foarte preocupat” ca credincioșii catolicii „să păstreze depozitul de credință, tradiția apostolică; să nu ne imaginăm, în vanitatea epocii noastre, că vom reinventa credința catolică sau Biserica Catolică”. „Într-adevăr, aceasta este o comoară extraordinară pe care am primit-o din generație în generație înaintea noastră, mergând înapoi până la Domnul nostru Isus Cristos și apostolii Săi. Și suntem aici pentru a o transmite cu fidelitate generațiilor care vin după noi”.
Arhiepiscopul a recunoscut că înțelegerea depozitului de credință s-a dezvoltat de-a lungul timpului și va continua să se dezvolte și a adăugat că, în opinia sa, este o caracteristică interesantă a Bisericii faptul că „am reușit să avem o mare varietate de culturi și moduri diferite de a ne ruga și moduri diferite de evanghelizare, și totuși rămânem uniți în Cristos”. „Dar credința este una, și este important pentru mine, venind de la periferiile Bisericii din Australia, cam cât de departe poți fi de Roma în lume, că este o singură Biserică, o singură credință, și dorim să continuăm să celebrăm acest lucru chiar și în mijlocul diversității noastre culturale”. Arhiepiscopul Fisher a spus că una dintre temele importante pe care le dezbate Sinodul în această săptămână privește „domeniul de aplicare și limitele elementelor locale și culturale” în Biserica Universală. Sinodul privind sinodalitatea discută a treia și ultima parte din Instrumentum Laboris – documentul de lucru – în perioada 15-18 octombrie. Ultima săptămână a reuniunii, care se încheie la 27 octombrie, va fi dedicată redactării și revizuirii documentului final.
La numărul 91 din cea de-a treia parte, documentul notează că există structuri precum consiliile parohiale, decanale și diecezane deja reglementate în dreptul canonic care „s-ar putea dovedi și mai potrivite pentru a da o formă concretă unei abordări sinodale”. „Aceste consilii pot deveni subiect de discernământ eclezial și de decizie sinodală”, continuă documentul. „Prin urmare, acesta este unul dintre cele mai promițătoare domenii în care se poate acționa pentru o implementare rapidă a propunerilor și orientărilor sinodale, care să conducă la schimbări cu un impact efectiv și rapid.” Puțin mai departe, în aceeași parte a documentului de lucru, se mai spune: „Conferințele Episcopale sunt instrumente fundamentale pentru crearea de legături și schimbul de experiență între Biserici și pentru descentralizarea guvernării și a planificării pastorale.”
„Din tot ceea ce a fost adunat până acum în timpul acestui proces sinodal, se desprind următoarele propuneri: (a) recunoașterea Conferințelor Episcopale ca subiecte ecleziale înzestrate cu autoritate doctrinară, asumând diversitatea socioculturală în cadrul unei Biserici cu mai multe fațete și favorizând aprecierea expresiilor liturgice, disciplinare, teologice și spirituale adecvate diferitelor contexte socioculturale”, se arată în textul de la nr. 97. În contextul acestor idei, Arhiepiscopul Fisher a spus că el crede că „trebuie să avem aceeași credință, aceeași morală, aceeași ordine eclesială și, în esență, aceeași liturgie”. „Dar facem loc pentru diferitele tradiții rituale din Biserică și pentru diferitele adaptări culturale și pentru diferitele moduri de evanghelizare din locuri diferite”, a adăugat el.
Arhiepiscopul a menționat că în Arhiepiscopia sa din Sydney, de exemplu, există multe tradiții rituale catolice diferite, precum maroniții, melchiții, caldeenii, ucrainenii și siro-malabarezii. „Știm că ei aduc spiritualități diferite… o Liturghie diferită și forme de rugăciune diferite, dar, de asemenea, adesea o înțelegere diferită a sinodalității, a rolurilor Episcopilor, a modului în care se aleg Episcopii, au un drept canonic diferit și o ordine eclesială diferită, în timp ce fac parte din Biserica Catolică Una”, a subliniat el. „Și cred că face parte din fascinația Bisericii faptul că poți merge la o Liturghie maronită și este foarte diferită, și totuși știi, de asemenea, că este același lucru: este Domnul care vine la noi sub speciile pâinii și vinului, El este cu adevărat prezent, cu umanitatea și divinitatea Sa, pentru noi”.
