Un semn al renașterii în Paris: redeschiderea Catedralei Notre Dame
06.12.2024, Paris (Catholica) - Redeschiderea Catedralei Notre Dame din Paris, la cinci ani după incendiul care i-a devastat acoperișul și turlele și a făcut-o inutilizabilă, este „o renaștere”, a declarat pentru CNA Arhiepiscopul Laurent Ulrich de Paris. Catedrala din Paris se redeschide pe 8 decembrie 2024, dar celebrările pentru reluarea cultului liturgic în ea vor dura până la Rusalii anul viitor. Restaurările au produs o catedrală cu pereți mai luminoși, dar intactă în structura sa originară. În vârful turlei au fost puse moaștele sfinților Parisului, Sfântul Ludovic și Sfânta Genevieve, precum și o bucată din coroana de spini a lui Isus – care au fost salvate miraculos din incendiu. Pe 8 decembrie, Catedrala Notre Dame nu va fi încă complet accesibilă, dar redeschiderea este un semn că Franța revine la viață.
În ultimul secol, Catedrala a devenit un simbol al unității naționale. Romanul „Notre Dame de Paris” al lui Victor Hugo a adus-o în centrul atenției în secolul al XIX-lea. Arhitectul Viollet Le Duc a renovat-o prin inserarea celebrelor figuri fantastice – gargui – în structură. Apoi, începând cu Napoleon – care a ales Notre Dame pentru încoronarea sa – Catedrala a devenit tot mai mult un monument național. Vorbind pentru CNA, Arhiepiscopul Ulrich a subliniat că redeschiderea Catedralei Notre Dame este „o renaștere, o redescoperire pentru preoții și credincioșii din Paris, care au așteptat acest moment timp de cinci ani”. „Aproximativ 40 de preoți recent hirotoniți nu au avut niciodată ocazia să celebreze sau să participe la o celebrare în catedrala noastră. Acea zi va fi cu siguranță memorabilă. Va fi o zi de profundă bucurie pentru Paris, Franța și lume. Notre Dame este, de asemenea, un punct de referință pentru cei care trec prin Arhidieceza de Paris. Toată lumea cunoaște Catedrala Notre Dame; chiar și străinii sunt foarte atașați de ea”.
Potrivit Arhiepiscopului, Catedrala are o „arhitectură echilibrată”. Mai presus de toate, este „un simbol al Europei creștine și al Europei medievale”, care „a traversat secolele” și a căpătat o dimensiune națională în ultimul secol, mai ales după sărbătoarea organizată la Notre Dame pentru a mulțumi pentru eliberarea Parisului în 1944 și pentru sfârșitul războiului, în mai 1945. Arhiepiscopul de Paris a remarcat diferențele dintre renașterea de după cel de-al doilea război mondial și redeschiderea actuală a Notre Dame, deși „sentimentul național este același”. Dar „în 1944-1945, mulți francezi erau încă credincioși obișnuiți, participând regulat la Liturghie. Astăzi, nu mai este la fel. Pentru mulți, mersul la Notre Dame este o descoperire, uneori spirituală, dar mai ales culturală”.
Arhiepiscopul a spus că își dorește „ca oamenii care vin la Notre Dame să descopere nu doar un monument național, ci și un loc de rugăciune creștină, și ca traseul turistic – pe care l-am reproiectat pentru această redeschidere – să îi facă pe toți să cunoască câte ceva despre credința creștină. Nu toți vor deveni creștini, dar toți au dreptul să audă despre credința creștină”. Din acest motiv, în procesul de reconstrucție, identitatea Catedralei Notre Dame a fost apărată cu tărie. S-a vorbit despre transformarea ei în muzeu și reglementarea accesului printr-un bilet, dar Biserica Franței s-a opus ferm. Deși statul este „concesionarul” clădirii, președintele Emmanuel Macron poate vorbi doar în fața Catedralei, pe 7 decembrie, când va preda simbolic Catedrala renovată. Pe 8 decembrie, el va participa la celebrarea de inaugurare, dar accentul va fi pus în întregime pe Biserica din Paris și din Franța.
La intrarea sa, marea orgă va fi reaprinsă și va cânta corul condus de Henry Chalet, culminând cu cântarea Magnificat. Arhiepiscopul va da apoi o binecuvântare finală și va fi intonat un Te Deum. Seara, un program cultural pe ecrane imense va prezenta „un mare mister al Evului Mediu”. Sfânta Liturghie inaugurală va avea loc pe 8 decembrie la ora 10.30. Va fi sfințit noul altar principal, proiectat de Guillaume Badet. Aproape 170 de Episcopi din Franța și din întreaga lume vor participa la Liturghie, precum și un preot din fiecare dintre cele 106 parohii ale Arhidiecezei de Paris și un preot din fiecare dintre cele șapte Biserici Catolice de rit răsăritean.
Liturghia va fi plină de simboluri: credincioșii vor fi stropiți cu apă sfințită, apoi se vor stropi altarul și amvonul, ca semn de purificare a acestor elemente destinate uzului sacru. Ritualurile de consacrare a altarului vor avea loc în cinci etape. Prima este depunerea relicvelor sfinților pe altar. Cinci sfinți sunt legați de Biserica din Paris: Sfânta Marie Eugénie Milleret, Sfânta Madeleine Sophie Barat, Sfânta Ecaterina Labouré, Sfântul Charles de Foucauld și Fericitul Vladimir Ghika. A doua fază va fi rugăciunea de consacrare, cu ungerea cu ulei. Apoi se va arde tămâie iar altarul va fi ornamentat și iluminat. După inaugurare, va exista o perioadă specială de opt zile în care fiecare zi va fi o celebrare solemnă cu o temă dedicată. Aceasta îi va implica, în special, pe cei care au sprijinit Catedrala Notre Dame în timpul perioadei de reconstrucție.
