Nunțiul Apostolic din Paris: Sufletul Franței strălucește în Catedrala Notre-Dame
07.12.2024, Vatican (Catholica) - Arhiepiscopul Celestino Migliore îl va reprezenta pe Papa în această seara zilei de sâmbătă, 7 decembrie 2024, la ceremonia de redeschidere a Catedralei Notre-Dame, restaurată după incendiul din 2019. Întâlnit la Nunțiatură în ajunul redeschiderii Catedralei gotice, Arhiepiscopul Celestino Migliore, Nunțiu Apostolic în Franța din ianuarie 2020, reflectă asupra acestui eveniment important pentru Dieceza de Paris, pentru țară și pentru toți cei care țin la Notre-Dame. Ceremonia de deschidere va reuni șefi de stat și diverse personalități, religioase și regale, precum și persoane sărace și vulnerabile, invitate de Dieceza de Paris. Cu această ocazie, Papa Francisc va trimite un mesaj francezilor, care va fi citit în interiorul Catedralei.
– Excelență, ce simțiți la vederea acestei Catedrale emblematice a Franței restaurată și redeschisă la cinci ani după incendiul devastator?
– Simt bucurie, satisfacție, și împărtășesc această bucurie cu francezii. În timpul prezentării lucrărilor de restaurare de acum o săptămână, președintele Emmanuel Macron a declarat că, după șocul incendiului de acum cinci ani, redeschiderea catedralei ne oferă acum un șoc de speranță. El nu a precizat în ce constă această speranță, dar pentru francezul obișnuit, credincios sau nu, creștin sau nu, Catedrala Notre-Dame a fost întotdeauna întruchiparea solemnă și familiară a identității Franței.
– Ce reprezintă acest eveniment?
– Este un semn de speranță. Dacă șocul provocat de incendiu a fost o rană adâncă – este ca și cum s-ar fi distrus un simbol, o identitate – astăzi reconstrucția, care a fost realizată într-o manieră excelentă, înseamnă oarecum cicatrizarea acelei răni. Speranța pe care o aduce este aceea de a redescoperi și reînnoi simțul și gustul propriei identități naționale. O identitate care redă încrederea în sine și în societate, de care Franța are mare nevoie. O identitate care deschide individul și societatea la confruntarea cu lumea, la incluziune, departe de orice exclusivism identitar.
– Ce le spuneți celor care așteptau prezența Papei la acest eveniment?
– Am spus-o din nou și din nou, dar este evident că mesajul nu a fost înțeles. Unii susțin că Papa nu iubește Franța. Poate că acest lucru ar putea fi vândut în ziare, dar nu corespunde adevărului. Sfântul Părinte are pur și simplu o viziune asupra lumii care privilegiază periferiile, țările sărace, locurile care nu au primit încă o vizită din partea sa. În al doilea rând, motivul mai profund este că, dacă Sfântul Părinte ar fi venit la Paris pentru inaugurare, ar fi fost el protagonistul acelei zile. El a dorit ca Notre-Dame să fie protagonistă. De asemenea, ne aflăm într-un moment sinodal. Catedrala este „catedra” unui Episcop și, prin urmare, Papa dorește ca Episcopul local să prezideze și să celebreze acest mare eveniment.
Cu toate acestea, el va fi prezent cu un mesaj, cu rugăciune, cu unitatea sa și cu marea stimă pe care o are pentru Franța. Tuturor celor care spun că Papa nu iubește Franța, le răspund că aceasta este o percepție greșită, o idee falsă. Franța îl fascinează pe Papa Francisc pentru ceea ce el percepe ca fiind un paradox surprinzător. Este, în același timp, una dintre țările în care procesul de secularizare este cel mai avansat, până la punctul în care Dumnezeu pare să fi dispărut din peisaj, dar este, de asemenea, unul dintre cele mai rodnice ținuturi ale sfințeniei, nu numai în trecut, ci și astăzi. Papa iubește creativitatea pastorală, cercetarea teologică și mărturia de sfințenie a poporului lui Dumnezeu din Franța.
– După o săptămână, Papa Francisc va merge în vizită pastorală în Corsica. Unii pun în contrast aceste două evenimente. Este corect să le vedem așa?
– Papa va merge în Corsica pentru a încheia Congresul privind pietatea populară și știm cât de mult îi este drag acest subiect, precum și multor preoți și păstori. Astăzi, pietatea populară transmite forme mai profunde de credință. Uneori, pietatea populară poate părea puțin folcloristă sau superficială. Există și acest aspect, dar ea transmite o credință profundă de care avem nevoie astăzi pentru a ne reînvia credința în Isus.
– Ce îl atinge mai mult pe Papa din cultura religioasă franceză?
– Am văzut acest lucru clar anul trecut, când Sfântul Părinte a vizitat Marsilia. Adesea, când primește delegații franceze la Roma, repetă mereu: „Aveți o Biserică curajoasă și creativă”. Într-un context de criză, cu problema abuzurilor, s-ar putea crede că Papa exagerează. Nu, el nu exagerează, are o percepție și o cunoaștere foarte profundă a realității din Franța. El știe că nu există doar abuzuri sau o scădere a prezenței la Liturghia duminicală, ci și ceea ce teologii au rezumat prin trecerea la generarea unei noi vieți de credință. Există inițiative și persoane angajate în evanghelizare, în încurajarea unei credințe mult mai convinse, mai personale și, prin urmare, mult mai eficiente și mai creative în societate.
