Catherine Aubin: Rugăciunea Mariei cu sfinții care au întâlnit-o
09.12.2024, Iași (Catholica) - La Editura Sapientia din Iași a apărut de curând cartea „Rugăciunea Mariei cu sfinții care au întâlnit-o”, scrisă de Catherine Aubin și tradusă în limba română de Paula Bordei. Cartea apare în colecția „Spiritualitate”, în formatul 14×20, are 68 pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 15 lei. Acesta este al șaptelea volum din seria de 8 care vor apărea în seria „Note despre rugăciune”, ediție îngrijită de Dicasterul pentru Evanghelizare, Secțiunea pentru problemele fundamentale ale evanghelizării în lume. Toate volume sunt prefațate de Papa Francisc. Redăm câteva fragmente din introducerea autoarei.
Roma, aprilie 2003, în apropierea bisericii „Tre Fontane”, o tânără, Alexandra, o femeie nepracticantă, bântuie străzile. Este tensionată și îngrijorată: fosta soție a celui de-al doilea soț al ei o urmărește pentru a-i face rău. În plus, copilul cel mic al acestuia are probleme. În această stare emoțională, ea se îndreaptă spre acest loc turistic izolat, ieșit din tipare, unde Maria i s-a arătat unui comunist anticlerical, Bruno Cornacchiola, în 1947. În acest loc neîngrijit și neglijat, lumânările sunt deteriorate, iar florile ofilite zac pe jos. În acest sanctuar, Alexandra stă în fața statuii Fecioarei Maria. Se privesc în tăcere. Dintr-o dată, Alexandra vede brațul Mariei mișcându-se, arătându-i o direcție. Își freacă ochii pentru a încerca să se convingă că nu visează. Nu, brațul Mariei arată într-adevăr spre ceva. Ea urmărește gestul cu privirea și vede ce indică: o fotografie a Mariei cu Pruncul Isus, în vârstă de trei sau patru ani, pe care îl ține de mână.
Alexandra a înțeles imediat mesajul: Maria îi cerea să aibă grijă de copilul celui de-al doilea soț al ei, Ioan, care avea tot patru ani. Din adâncul ființei sale, Alexandra strigă la ea: „NU! E prea mult pentru mine, nu!” A părăsit sanctuarul, revoltată și foarte furioasă. Câteva săptămâni mai târziu și după câteva călătorii, Alexandra și-a dat seama, fără să vrea, că a primit acest copil ca fiind al ei. Rezistența ei se topise, iar acum avea nu doar un fiu, ci doi. Mai bine de 20 de ani mai târziu, Ioan a rămas o personalitate dificilă și s-a mutat pe un alt continent, nu departe de Alexandra. Și de fiecare dată când are probleme serioase, o sună pe „mama” sa, Alexandra, spunându-i: „Ești o mamă pentru mine, o mamă adevărată, ești mama mea”. Alexandra mărturisește că, de fiecare dată când își susține cel de-al doilea „copil”, simte prezența Mariei, care îi spune din nou: „Ai grijă de acest copil ca și cum ar fi al tău”, și simte atât puterea, cât și blândețea Mariei. Când nu putem face ceva de unii singuri, de multe ori altcineva ne iese în întâmpinare. În vulnerabilitatea Alexandrei, Maria a fost cea care a venit să îi dea curaj și încredere. Ioan a devenit copilul ei pentru eternitate.
În acest loc, numit „Sanctuarul Revelației”, Maria i s-a arătat lui Bruno Cornacchiola de mai multe ori, cerându-i să îl construiască. Ea i-a spus acest lucru: „Cei însetați și cei pierduți vor veni aici să se roage. Ei vor găsi iubire, înțelegere și consolare: adevăratul sens al vieții. Aici, în această parte a grotei unde am apărut de mai multe ori, va fi o ușă numită «Ușa Păcii». Toți trebuie să intre prin această ușă.” La fel ca Alexandra, am ales să intrăm prin această „ușă” pentru a scrie această carte despre rugăciunea cu Maria.
Atunci când Maria apare în cele patru colțuri ale lumii, locurile în care apare au multe în comun cu locurile biblice în care a stat și a trăit. În primul capitol, vom explora aceste locuri, întrebându-ne ce dezvăluie ele despre identitatea Mariei și ce spații interioare ne cere Maria să locuim astăzi. Apoi, într-un al doilea capitol, vom asculta puținele cuvinte ale Mariei transmise în Evanghelii și vom analiza gesturile, atitudinile și privirea ei pentru a le înțelege sensul. Sau, altfel spus, cum ne învață ea să ne raportăm în relațiile noastre cu oamenii și evenimentele. Și, în sfârșit, vom interoga alte femei, sfinte care au avut toate o relație unică cu Maria. Acest text va fi punctat de fraze preluate din imnul acatist al tradiției bizantine. Ele ne vor conduce spre o nouă și profundă revelație a prezenței Mariei pentru fiecare dintre noi.
