Seminariștii sunt din ce în ce mai prezenți pe rețelele de socializare
15.01.2025, Roma (Catholica) - 99% dintre seminariști sunt prezenți pe web și pentru 88% rețelele sociale „pot să fie instrumente utile pentru pastorație”. Este ceea ce reiese dintr-o cercetare de doctorat pe trei ani, prezentată la Roma luni, 13 ianuarie 2025, cu titlul: „Comunicarea Bisericii care va veni”. Investigație despre tinerii seminariști și social media (TAU Editrice, 2025) a lui Fabio Bolzetta, jurnalist și președinte al asociației Web Catolice Italiene (WeCa). Este vorba de prima investigație dedicată exclusiv seminariștilor din Italia și rețelelor sociale, cu supervizarea științifică a Universității Pontificale Saleziene și în colaborare cu Oficiul Național pentru Pastorația Vocațiilor – al cărui director, pr. Michele Gianola, a semnat prefața – și Oficiul Național pentru Comunicațiile Sociale din Conferința Episcopală Italiană.
Platformele cele mai utilizate de seminariști în Italia sunt WhatsApp (96,2%), Facebook (74,2%), Instagram (70,8%), YouTube (67,5%) și TikTok (15,3%). În majoritatea răspunsurilor la sondaj este reafirmată prioritatea și importanța relațiilor în prezență. Din punct de vedere cantitativ, aproape un seminarist din trei (28,6%), în profilul său cel mai urmărit, înregistrează până la 400 followers; 16,7%, în schimb, pot să se bazeze pe o rețea de peste o mie de persoane online. Însă prezența lor pe web este invers proporțională cu disponibilitatea de a se exprima public pe social: 26,8% declară că nu publică niciodată conținuturi pe social. 31,1% publică o postare sau o story numai o dată sau de două ori pe lună. O prezență nesigură, care împărtășește mai degrabă conținuturile altuia decât pe cele auto-produse și unde publicarea pozelor de tip selfie este mai mare decât cea a materialelor video. „Iată de ce”, a explicat autorul cercetării, „64,4% dintre ei au cerut o formare ad-hoc pe social de inserat în propunerea formativă din seminarii”, care găzduiesc 1.698 de seminariști cu vârsta medie de 28 de ani.
Sunt interesante și rezultatele reieșite cu privire la figurile sacerdotale de referință și la profesiile precedente vocației cu un caleidoscop de experiențe: de la sectorul restaurantelor la cel al învățământului, de la cel muncitoresc și la cel al profesiilor sezoniere până la, deși în măsură mai mică, experiențe de mecanic, avocat, muncitor în pepinieră și infirmier. „Volumul pune o problemă foarte actuală: a pune în centru o evanghelizare care să meargă tot mai mult la marginile Pământului”, a explicat Mons. Stefano Manetti, președinte al Comisiei CEI pentru Cler și Viața Consacrată. „Social și digitalul”, a amintit el, „sunt granițele lumii noastre, sunt un «al șaselea continent» în care, ca botezați, suntem chemați să locuim.” Un concept reafirmat și de pr. Paolo Padrini, director al Oficiului Comunicații Sociale din Dieceza de Tortona, și de Cecilia Costa, profesor de sociologie a proceselor culturale și comunicative de la Universitatea Roma Tre, care a evidențiat că misiunea Bisericii pe social ar trebui să fie aceea de „a face să se redescopere dimensiunea tăcerii și capacitatea, de acum pierdută pe web, de a se uimi și de a se minuna”.
În sfârșit, un paralelism între comunicare și pedagogie a fost evidențiat de pr. Mario Óscar Llanos, profesor de pedagogie și pastorație vocațională la Universitatea Pontificală Saleziană. „Astăzi”, a afirmat el, „nu trebuie să ne fie frică de noile media, ci de pericolul de a nu face nimic, de a rămâne inerți.” (material L’Osservatore Romano, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro)
