Interviu cu Arhiepiscopul Aldo Cavalli, vizitator apostolic în Medjugorje
16.01.2025, Roma (Catholica) - „Medjugorje este un loc normal, fără nimic special, și a devenit prin har un loc spiritual unde persoanele vin din toate părțile lumii. Vin și acolo încep să se roage.” A afirmat aceasta într-un interviu pentru presa vaticană Arhiepiscopul Aldo Cavalli, 78 de ani, din Lecce, o viață petrecută în slujba Sfântului Scaun în Nunțiaturi, care în noiembrie 2021 a fost trimis de Papa Francisc ca vizitator apostolic în mica localitate din Bosnia Herțegovina devenită în ultimii patruzeci de ani unul dintre centrele mariane cele mai vizitate din lume. Anul 2024 a fost un an important pentru Medjugorje: în luna mai, Dicasterul pentru Doctrina Credinței a publicat noile norme despre presupusele fenomene supranaturale care facilitează calea liberă spre devoțiune fără a angaja Sfântul Scaun în declarația de supranaturalitate. Și în septembrie a fost publicată nota intitulată „Regina Păcii”, dedicată experienței spirituale de la Medjugorje, care atribuie fenomenului marian „nihil obstat”-ul, adică recunoașterea cea mai înaltă între cele prevăzute de noile norme. De atunci „presupusele mesaje” pe care vizionarii le primesc sunt publicate „cu aprobare ecleziastică”.
– Deja de câțiva ani trăiți în parohia din Medjugorje și întâlniți pelerinii. Care v-a fost experiența?
– La Medjugorje nu fusesem niciodată. Însă sunt italian și, ca atâția din țara mea, am avut contacte cu cei care au mers acolo. Mereu observam, când se întorceau de la Medjugorje, că aceste persoane erau mai angajate la nivel spiritual și uman: în biserică, în cateheze, în a face binele. Erau mult mai angajate decât înainte. Acum sunt acolo de trei ani: este un loc normal, fără nici un lucru special și a devenit prin har un loc spiritual unde persoanele vin din toate părțile lumii. Vin și acolo încep să se roage. Intră în comuniune cu Domnul Isus și Fecioara Maria îi însoțește. Este o rugăciune simplă: vor să își schimbe viața, să trăiască mai bine decât înainte, vor să rezolve sau să înfrunte problemele pe care le au. O schimbare care se numește convertire, care se realizează îndeosebi în sacramentul pocăinței. Asta se întâmplă în mod normal la Medjugorje.
– Ce anume vă impresionează privind la atâția pelerini?
– Vin tineri și adulți. Vin fără nici o sponsorizare. Vin toți cu un scop: să îl întâlnească pe Domnul și pe Fecioara Maria. Nu găsesc nimic de văzut sau de vizitat: ca turism religios suntem la zero. Dar aici tineri și adulți încep să se roage. Tocmai sosisem, în februarie acum trei ani, și mă aflam între băncile în aer liber în spatele bisericii. Vine o familie latinoamericană, cu un tânăr de 15 ani care era un rebel, un adevărat rebel! După doar cinci minute a venit să se spovedească… și părinții îl priveau uimiți. Este un loc de har pe care Domnul l-a ales pentru a putea fi întâlnit. Nihil obstat-ul Papei înseamnă: mergeți, mergeți, mergeți! Mergeți acolo pentru că este un loc de har, unde îl întâlnești pe Domnul și Domnul te întâlnește.
– Grație noilor norme voite de Papa Francisc, acum procedura pentru a examina și a se pronunța cu privire la aceste cazuri se referă mai mult la roadele spirituale.
– Dicasterul pentru Doctrina Credinței a examinat două puncte care sunt documentabile. Primul se referă la roade. La Medjugorje vin din toate părțile lumii, mii și mii. Anul acesta au venit două milioane de persoane adulte și tinere. Aproape 50.000 de preoți au venit pentru a se ruga, pentru a se converti. Apoi alte roade foarte importante sunt multele vocații. Atâtea persoane care se roagă. Al doilea element care a fost examinat sunt mesajele. Fiecare mesaj a fost confruntat cu credința noastră și s-a constatat că mesajele corespund ei. Roade foarte pozitive și mesajele pozitive pentru credință: aceasta a permis să se spună că Medjugorje este un loc de har.
– Sunteți implicat personal în publicarea mesajelor care sunt divulgate o dată pe lună. Ce se întâmplă în mod concret?
– Este foarte simplu: când există un mesaj, cel care l-a primit îl scrie și mi-l trimite în limba în care scrie, adică în croată. Mi-l traduc imediat în italiană. Acest proces este foarte interesant: există cel puțin două medieri umane foarte importante: de aceea vorbim mereu de „presupuse mesaje” chiar dacă suntem favorabili până acolo încât la sfârșitul mesajului scriem: „cu aprobare ecleziastică”. Dar atenție, mesajele sunt definite „presupuse”, pentru că trec prin două medieri umane: nu scrie Sfânta Fecioară Maria, scrie persoana care primește. A doua mediere este traducerea din croată în italiană: sunt două limbi total diferite. Noi spunem că mesajul este în regulă, că el corespunde credinței și invităm la citirea și la meditarea lui pentru că este pozitiv. Nu adaugă nimic la Revelație, însă îmbogățește. Ajută să se trăiască mai bine credința astăzi.
– Știm că nici o revelație privată, așadar, niciuna dintre aparițiile mariane, nu adaugă nimic la Revelație. Ce atitudine trebuie să avem și ce riscuri trebuie să evităm? Pentru că uneori există riscul de a ne lăsa cuprinși de un exces de curiozitate față de „secrete”, o curiozitate un pic apocaliptică.
– Dicasterul pentru Doctrina Credinței a publicat în mai anul trecut norme care sunt fundamentale pentru a înțelege decizia cu privire la Medjugorje. A amintit că primul lucru Revelația, cuvântul lui Dumnezeu, este numai Biblia și că această Revelație s-a încheiat cu Apocalipsul. Aceasta nu înseamnă că Duhul Sfânt nu se poate folosi de mesaje și de revelații private încredințate persoanelor și care folosesc pentru a pune în practică mai bine unica Revelație adevărată. Toate acestea nu adaugă nimic la Revelație, dar pot fi utile. Iată importanța mesajelor. Pot să fie utile pentru a pune în practică astăzi Revelația pe care Domnul a făcut-o o dată pentru totdeauna.
– I-ați cunoscut pe vizionarii din Medjugorje? I-ați întâlnit?
– Da. Și pot spune că sunt persoane simple, au familiile lor, au problemele pe care le are fiecare familie.
– Scuzați dacă vă întrerup: cineva a obiectat că niciunul dintre ei nu a devenit preot sau soră…
– Dar fiecare are vocația sa! Sunt persoane simple, persoane bune. Nu am nimic de spus. Ne vedem adesea, luăm cafea împreună. Sunt persoane care cresc în credință, fiecare în propria manieră, și devin înțelepți, tot mai înțelepți. Sunt în contact cu ei: nu au devenit preoți sau surori și fiecare are misiunea sa, viața sa de familie.
– Ce ați învățat în acești trei ani petrecuți în parohia din Medjugorje?
– Că acolo este harul. Am învățat că Domnul, cu harul Său, ne urmărește mereu. Am învățat că Domnul în viața noastră are un plan și ne însoțește. Ne iubește.
– La Medjugorje, Sfânta Fecioară Maria s-a definit „Regina Păcii”. Un mesaj deosebit de actual în acest timp al nostru.
– Unul dintre primele presupuse mesaje, din 1981, este foarte profund în această privință. Spune: pace, pace, pace, să domnească pacea. Atenție: nu între noi, ci înainte de toate între Dumnezeu și noi, și apoi și între noi. Acest lucru este fundamental. Când evreii au ieșit din Egipt, Dumnezeu a spus prin profetul Moise: dacă vreți să trăiți liberi, există câteva reguli de urmat, sunt Poruncile. Dumnezeu pentru pace este fundamental. În porunci ne sunt spuse puține lucruri pentru a trăi: a respecta viața și a nu ucide, familia este punct fundamental de referință, să ne respectăm reciproc. Dacă trăim astfel, trăim în pace. În schimb, dacă nu trăim astfel există războaiele.
– O altă caracteristică ce face deosebit de actual mesajul de la Medjugorje este faptul că presupusa apariție a avut loc într-un ținut unde conviețuiesc religii diferite și care a fost marcat în timpuri recente de violențe teribile. Există mesaje care ating această temă. Ce puteți spune în această privință?
– Cuvântul pe care îl folosim este dialog. Dia logos, dialog între noi, dar logos înseamnă: eu îți prezint identitatea mea, îți prezint modul meu de a trăi, de a gândi, de a crede, de a pune în practică. Tu îmi prezinți identitatea ta. Dialogând ne cunoaștem, fiecare menținând identitatea sa. Dacă pierdem identitatea, nu mai dialogăm. Și atunci vine tragedia. Acolo sunt diferite religii, diferite moduri de a trăi. Trebuie să dialogăm. Și acolo noi la Medjugorje avem o identitate clară: Domnul Isus Cristos este pentru noi unicul Domn.
– Noile norme, publicate în luna mai a anului trecut de Dicasterul pentru Doctrina Credinței, sunt expresie a sufletului pastoral al Papei Francisc și corespund atitudinii de mare atenție față de credința celor simpli și față de devoțiunea populară. Cât de important este acest aspect?
– Trebuie să punem puncte de referință de credință foarte puternice. Credința populară se îmbogățește punând-o ca punct de referință pe Născătoarea de Dumnezeu și punct de referință absolut pe Domnul Isus Cristos. Născătoarea de Dumnezeu care te însoțește la această întâlnire. Când oamenii simpli vin cu toate problemele lor, se întâlnesc cu Născătoarea de Dumnezeu care a suferit ca și ei. Imaginea Fecioarei Îndurerate există în aproape toate parohiile: ea care a suferit ca și tine și te însoțește la Domnul Isus care îți dă forța pentru a trăi bine. A schimba viața nu înseamnă a părăsi familia, a părăsi locul de muncă… atunci când te întorci în viața de dinainte, ești schimbat înăuntru. Știi că împreună cu Domnul poți înfrunta problemele. Iată credința celor simpli. Iată Rozariul, Euharistia și Adorația euharistică. Vara trecut aveam în fața mea 30/40.000 de tineri care stăteau în adorație într-o tăcere absolută. Acolo, în acea pâine transformată, este prezența reală, substanțială a Domnului Isus Cristos. El mă privește, eu îl privesc, El îmi vorbește, eu îi vorbesc. Câte persoane mi-au spus: eu acolo l-am simțit pe Domnul care mi-a vorbit.
– Din ceea ce ne-ați relatat și din ceea ce am citit în nota Dicasterului despre fenomenul de la Medjugorje, se poate conclude adresând tuturor invitația de a face acest pelerinaj?
– Documentul vrea să spună în mod foarte clar: mergeți la Medjugorje pentru că este un loc de har. (material L’Osservatore Romano, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro)
