Pelerinaj al terțiarilor franciscani orădeni la Sanctuarul Îndurării Divine
30.04.2025, Oradea (Catholica) - Pelerinajul organizat de terțiari franciscani, pentru solemnitatea Îndurării Divine, în Polonia, în zilele de 25-27 aprilie, ne-a prilejuit trăiri de har și fericită părtășie. În ziua de 25 aprilie ne-am întâlnit cu toții la Liturghia de dimineață de la Sanctuarul Eparhial Maica Domnului din Oradea, unde am cerut binecuvântarea lui Dumnezeu să mergem împreună, să trăim cu adevărat îndurarea divină. Conducătorul spiritual, pr. Alin Arendaș prin vocea caldă, cântările frumoase, prin sfaturile dăruite și prin spovezile efectuate, ne-a facilitat obținerea acelei indulgențe plenare pe care Isus Îndurător o dăruiește tuturor celor care o caută și îndeplinesc condițiile cerute.
Sâmbătă dimineața am pornit către Wadowice. Othilia Groza, organizatoarea pelerinajului, ne-a pregătit pentru fiecare din obiective câte un material informativ bine documentat. Astfel am avut posibilitatea de a învăța multe lucruri noi. La Wadowice am avut parte de o Sfântă Liturghie în rit răsăritean celebrată în capela în care a fost botezat Karol Wojtyla, viitorul Papă. Doi seminariști ai institutului teologic orădean, Răzvan Pașca și Ștefan Nemeș, l-au asistat pe pr. Alin. A urmat vizita la Muzeul Casei Memoriale a Sfântului Părinte Ioan Paul al II-lea, unde am avut parte de un moment special. Un pelerin din grupul nostru știa că în ultima sală a muzeului, unde sunt expuse casete cu pământ al țărilor unde Sfântul Părinte a efectuat vizite apostolice, nu exista pământ din România. Vorbind la vremea respectivă cu ghidul muzeului, a întrebat ce este de făcut, iar răspunsul a fost simplu: „Aduceți-ne pământ din țara voastră” ceea ce a făcut acum grupul nostru… și nu orice pământ, ci unul sfințit de sângele martirilor Bisericii Catolice – prelevat din Cimitirul Săracilor de către o călugăriță din Congregația Surorilor Maicii Domnului din Sighet, „unde în morminte neindentificate își dorm somnul de veci, în faimă de martiri ai Bisericii Catolice, Fericiții Episcopi Ioan Durcovici, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu și Tit Liviu Chinezu, preoți, credincioși alături de alte personalități de prim rang ale societății românești care s-au opus cu fermitate instaurării unui regim dictatorial bazat pe ură, din care lipsea orice urmă de morală creștină”. Am citat din scrisoarea de certificare semnată și parafată de pr. Florea Vasile, de la parohia greco-catolică din Sighet. Reprezentantul Casei Memoriale ne-a relatat că se bucură foarte mult de acest fapt, întrucât le lipsesc mostre de pământ din puține țări vizitate de către Sfântul Părinte.
Ne-am îndreptat apoi spre Czestochowa, la mănăstirea Jasna Gora sau Muntele Luminos, care adăpostește icoana făcătoare de minuni, Madona Neagră, loc de pelerinaj internațional. Legenda spune că este chiar icoana pictată de Sfântul Apostol Luca pe lemnul mesei din casa Sfintei Familii, iar Preacurata ar fi spus: „Harul meu să o însoțească oriunde va ajunge”. Nu se cunoaște cu precizie istoricul icoanei, însă cert este că pereții capelei sunt plini de semne de mulțumire și de ex-voto, care atestă că este o icoană făcătoare de minuni. Și noi, înconjurând icoana în genunchi, am pus intențiile personale și pentru binele României în mâinile binefăcătoare ale Maicii Sfinte. Acolo, ne-am rugat în genunchi Coronița Îndurării Divine împreună cu toți credincioșii care umpleau Bazilica. Polonezii, trăind momente de mare cumpănă de-a lungul istoriei, au o puternică devoțiune la Isus Îndurătorul și Preacurata Fecioară Maria și, ceea ce am văzut în cele doua seri, care au precedat sărbătoarea, în capela Milostivirii Divine, ne-a impresionat profund. În genunchi, călugărițe și laici credincioși de orice vârstă, se roagă Sfântul Rozariu la ora 21:00 și fac rugăciuni de consfințire a Poloniei la Divina Îndurare. Aceasta ar trebui să ne fie și nouă model de consfințire a României la Inima Neprihănită a Mariei.
Duminică a fost Liturghia solemnă din Sanctuarul Milostivirii Divine trăită împreună cu pelerini din întreaga lume alături de mulțimea copleșitoare a polonezilor. Primul nostru drum a fost la capela care găzduiește moaștele Sfintei Faustina și icoana originală a lui Isus Îndurător. Din nou, cu inimile pline de încredere, am așezat intențiile noastre la Altarul lui Isus. Apoi am ascultat Sfânta Liturghie în limba engleză cu speranța de a primi indulgența plenară. Drumul de întoarcere a fost plin de bucurie și recunoștință pentru harurile primite. Fiecare pelerin a dezvăluit pentru cine a fost înger păzitor în aceste zile. Toți ne-am adus aportul la reușita acestuia, fiindcă am realizat că suntem copii iubiți a lui Dumnezeu. (Maria-Mirela Filimon și Ioana Bădiceanu Toth pentru EGCO.ro)
