Episcopul de Hiroshima: Trebuie demascată natura inumană a armelor nucleare
06.08.2025, Roma (Catholica) - „Biserica Catolică din orașele bombardate are datoria să se roage, să-și ridice glasul și să acționeze ca răspuns la dorința supraviețuitorilor, de acum în vârstă”. Episcopul de Hiroshima, Alexis Mitsuru Shirahama, a împărtășit cu mass-media vaticane un text care adună toate speranțele sale și toate reflecțiile sale într-o zi atât de simbolică precum aceea din a optzecea aniversare a bombardamentelor atomice lansate de Statele Unite asupra Hiroshimei și Nagasaki.
Prelatul descrie o Biserică conștientă atât de o dramă, cât și de o moștenirea: „Ca o comunitate creștină activă în zonele lovite de bombă – ne relatează el – simțim profund această responsabilitate și continuăm să ne întrebăm cu privire la misiunea noastră: puterea distructivă a armelor nucleare de astăzi o depășește cu mult pe aceea a bombelor lansate acum 80 de ani. Problema nu mai este numai numărul de focoase nucleare. Chiar și un singur dispozitiv nuclear ar avea consecințe devastatoare de neimaginat pentru omenire și pentru mediu. Noi trebuie să facem cunoscut lumii istoriile persoanelor care au îndurat daune în timpul producției și dezvoltării armelor nucleare și să le oferim sprijin.”
Cuvinte curajoase în fața unui context geopolitic care vorbește despre erodarea regimului de neproliferare: în 2024, pentru prima dată, cheltuielile celor nouă puteri nucleare ale lumii au depășit pragul de 100 de miliarde de dolari, după cum a arătat Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare. 3.169 de dolari pe secundă, 274 de milioane de dolari pe zi și 1,9 miliarde de dolari pe săptămână: cheltuieli similare ar fi putut hrăni, timp de aproape doi ani, cele 345 de milioane de persoane care se confruntă cu cele mai severe niveluri de foamete din lume. Mai mult, criza internațională pare să se extindă și în opinia publică: sondajul ECFR din iunie anul trecut a dezvăluit că 60% dintre polonezi, 62% dintre portughezi și 54% dintre spanioli susțin ideea unui factor național de descurajare nucleară.
În timp ce 14% dintre germani favoriza energia nucleară în 2021, acest număr a crescut acum la 39%. Potrivit Ministerului Mediului, Italia are 32.663,1 metri cubi de deșeuri radioactive, o creștere de 5% față de 2022. Și apoi există un alt risc, evidențiat de Mons. Shirahama: „Pe lângă cele cinci state deținătoare de arme nucleare care sunt parte din Tratatul de neproliferare nucleară (TNP), apar și alte state deținătoare de arme nucleare, iar dezarmarea ulterioară devine din ce în ce mai dificilă. În fața teoriei descurajării, care justifică deținerea de arme nucleare, trebuie să demascăm natura inumană a armelor nucleare, să ne rugăm pentru abolirea lor, să dialogăm și să acționăm împreună”.
Trecerea de la vorbe la fapte este imediată și se bazează pe un drum care trebuie întreprins împreună: monseniorul Shirahama ne relatează întâlnirea care a avut loc marți, 5 august, la care au participat Arhiepiscopul Francesco Escalante Molina, Nunțiu Apostolic în Japonia; Cardinalul Robert Walter McElroy, Arhiepiscop de Washington; Cardinalul Blase Cupich, Arhiepiscop de Chicago; Episcopii de Incheon, Uijongbu și Chuncheon (Coreea de Sud); Cardinalul Tarcisius Isao Kikuchi, Arhiepiscop de Tokyo și alți Episcopi japonezi. Mai ales, au fost prezenți mai mulți hibakusha, „cei care au fost loviți de bombardament”. Pelerinajul, care a început pe 5 august la Catedrala Memorială a Păcii Mondiale din Hiroshima, se va încheia pe 10 august cu un dialog ecumenic și un simpozion academic la Catedrala Urakami din Nagasaki.
În 2023, a declarat Arhiepiscopul Shirahama, „am înființat Alianța pentru o Lume fără Arme Nucleare (PWNW) împreună cu Arhidieceza de Santa Fe și de Seattle, printre cele mai afectate din Statele Unite, și cu Arhidieceza de Nagasaki, începând un drum comun pentru o lume fără arme nucleare”. În declarația comună citită ieri [5 august], semnatarii și-au reiterat respingerea „oricărei justificări care prezintă bombardamentele atomice ca mijloc pentru a pune capăt unui război”, angajându-se să „lărgească la nivel internațional cercul păcii și al solidarității”.
Fundamentale în acest sens au fost mesajele Pontifilor care, în ultimele decenii, au acordat o atenție tot mai mare destinului locurilor lovite și profund afectate de astfel de acte brutale: „Atât Papa Ioan Paul al II-lea, pe 25 februarie 1981, cât și Papa Francisc, pe 24 noiembrie 2019, au vizitat Hiroshima, lansând apeluri puternice pentru abolirea armelor nucleare, iar astăzi și Papa Leon ne-a transmis un mesaj”, continuă Mons. Shirahama. „Misiunea noastră se bazează pe cele trei porunci etice lansate de Papa Francisc în discursul său din Parcul Memorial al Păcii de la Hiroshima din 24 noiembrie 2019: să ne amintim de daunele cauzate de energia nucleară, să mergem împreună pentru a preveni noi dezastre și să protejăm împotriva amenințărilor nucleare.”
Această angajare este departe de a fi izolat, așa cum demonstrează declarația Episcopilor catolici din Japonia privind abolirea armelor nucleare, publicată în iunie anul trecut: „Ca urmași ai evangheliei lui Cristos, alegem să căutăm pacea prin dialog și să garantăm respectarea vieții și a demnității tuturor persoanelor. Prin urmare, cerem abolirea completă a armelor nucleare”, scriu episcopii, deoarece „lumea ar trebui să poată alege o pace fără arme nucleare”. (material Vatican News, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro)
