Ziua Creației: un dar prețios din partea Bisericii Ortodoxe
01.09.2025, Vatican (Catholica) - Astăzi, 1 septembrie, sărbătorim Ziua Creației, cunoscută și sub numele de Sărbătoarea Creației sau Ziua Mondială de Rugăciune pentru Creație, împreună cu alte Biserici creștine. Este o zi în care îl lăudăm pe Dumnezeu ca Creator, reflectăm la marele mister al Creației în Cristos și ne inspirăm pe noi, creștinii, să avem grijă de lucrarea lui Dumnezeu. Deși sărbătoarea devine din ce în ce mai populară în întreaga lume, povestea originii ei nu este atât de cunoscută pe cât ar merita. Acum zece ani, această zi a intrat în atenția Bisericii universale. Dar modul în care s-a întâmplat acest lucru a fost neașteptat. În iunie 2015, enciclica Laudato Si’ a fost prezentată lumii într-o sală a Vaticanului plină de jurnaliști. În timp ce atenția era concentrată asupra noutății scrisorii papale, în acel moment important a fost plantată o altă sămânță – una care a trecut neobservată în acea zi, dar care s-a dovedit a fi, de asemenea, de o importanță enormă.
Unul dintre vorbitorii din cadrul conferinței de presă a fost Episcopul ortodox Ioannis Zizioulas de Pergamon, întrucât enciclica îl cita pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu pe larg. ÎPS Zizioulas a profitat de ocazie pentru a prezenta semnificația zilei de 1 septembrie ca prima zi a anului liturgic și ca moment de rugăciune și reflecție asupra Creației. A reamintit audienței că în 1989 ortodocșii au invitat pentru prima dată „întreaga lume creștină” să se roage împreună în această zi specială. În mod neașteptat, a reînnoit invitația: „Nu ar putea aceasta să devină o dată pentru o astfel de rugăciune pentru toți creștinii?” Sfântul Părinte a acceptat imediat. O lună mai târziu, a proclamat oficial ziua de 1 septembrie ca Ziua Mondială de Rugăciune pentru Creație în Biserica Catolică.
Deși era ceva nou pentru majoritatea catolicilor, nu era ceva nou pentru noi, filipinezii. Întâmplător, Conferința Episcopală din Filipine începuse deja să promoveze sărbătorirea Zilei Creației încă din 2003 – acum peste două decenii. În acel an, președintele conferinței noastre – pe atunci Arhiepiscop și acum Cardinal Orlando Quevedo – a publicat o scrisoare pastorală profetică în numele Episcopilor, intitulată „Sărbătorirea Zilei Creației și a Timpului Creației”. În ea se afirma: „Astăzi, 1 septembrie, în multe părți ale lumii, Bisericile creștine sărbătoresc «Ziua Creației»… Dorim să introducem această perioadă credincioșilor noștri catolici și să recunoaștem Creația, darul neprețuit al Creatorului Atotputernic și Iubitor”. De când Papa Francisc a instituit ziua de rugăciune la nivel global, impulsul s-a accelerat și mai mult. A devenit extrem de populară și răspândită.
De-a lungul deceniilor, am fost martorii faptului că Ziua Creației a fost un dar incredibil de prețios din partea Bisericii Ortodoxe – atât un dar pastoral, cât și un dar teologic-liturgic. Pe de o parte, așa cum sublinia scrisoarea noastră din 2003, profanarea Creației lui Dumnezeu „este o chestiune de viață și de moarte” pentru noi, în Filipine. Nu numai că suntem îngrijorați de distrugerea locală a ecosistemelor noastre, dar, poate cel mai important, suntem alarmați de urgența climatică globală și de modul în care aceasta devastează insulele noastre. În ultimele decenii, uraganele au devenit mult mai frecvente și mai mortale din cauza perturbării climatului de către om, lovind cel mai puternic pe cei mai săraci. Ziua Creației ajută la vindecarea relației noastre rupte cu creația, ceea ce este o necesitate pastorală existențială pentru atât de mulți dintre noi din sudul globului.
Pe de altă parte, Ziua Creației este și un dar teologic, bazat pe rădăcinile sale antice în Liturghia ortodoxă. Încă din secolul al V-lea, această zi simbolizează crearea cerului și a pământului de către Dumnezeu. Astfel, Ziua Creației ne ajută să ne îndreptăm privirea către un mare mister al credinței noastre, care nu a primit atenția cuvenită. Așa cum a spus Papa Benedict al XVI-lea, „reînnoirea doctrinei Creației și o nouă înțelegere a inseparabilității Creației și Răscumpărării sunt de o importanță supremă.” Deoarece legătura dintre cele două mistere este Cristos, anul 2025 este un an și mai special pentru a celebra Sărbătoarea Creației – sau, mai bine zis, Sărbătoarea Creației în Cristos. Mai precis, avem acum ingredientul suplimentar al aniversării a 1700 de ani de la Conciliul Ecumenic de la Niceea. În centrul Conciliului și al Crezului se afla tocmai acea afirmare decisivă a divinității lui Cristos. Așa cum proclamăm în Crez, „prin [El] toate lucrurile au fost făcute”, făcând ecou prologului lui Ioan. Ziua Creației ne poate ajuta să sărbătorim mult mai intenționat acest aspect neglijat al misterului lui Cristos.
Anul acesta, pentru prima dată în istorie, avem un formular de liturgie – Missa pro custodia creationis – care ne permite să sărbătorim Ziua Creației în jurul altarului, cu texte liturgice adaptate pentru această ocazie. Acest prim pas al Sfântului Scaun ne permite să începem să valorificăm imensul potențial pastoral și liturgic al acestei zile, motiv pentru care Conferința Episcopală încurajează toate parohiile din Filipine să marcheze această zi. Când ne vom aduna în jurul mesei euharistice pentru a sărbători această sărbătoare, vom cânta cu bucurie „pământul este plin de creaturile Tale” (Psalmul 104,24), angajându-ne din nou să avem grijă de el, și îl vom lăuda pe Cristos, deoarece „toate lucrurile au fost create prin El și pentru El” (Coloseni 1,16). Mai mult, îi vom mulțumi Domnului pentru acest dar bizantin și ne vom ruga ca Duhul Sfânt să călăuzească diferitele Biserici creștine să celebreze împreună, în mod mai conștient, marele mister al Creației în Cristos. (Gerardo Alminaza, Episcop de San Carlos, președinte al comisiei de acțiune socială a Conferinței Episcopilor din Filipine)
