PS Claudiu în vizită pastorală la Mesteacăn
10.09.2025, Cluj (Catholica) - Duminică, 7 septembrie 2025, în Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci și în ajunul marii sărbători a Nașterii Maicii Domnului, Preasfinția Sa Claudiu a vizitat parohia „Fericitul Arhiereu Iuliu”, Mesteacăn (com. Valea Chioarului, Maramureș), din protopopiatul Ileanda, parohie păstorită de pr. Simion Mesaroș. Ierarhul a fost primit cu multă bucurie de comunitatea din Mesteacăn cu pr. paroh, cu pr. Adrian Avram, protopopul de Ileanda, împreună cu ceilalți preoți și credincioși prezenți. Un salut a fost adresat Păstorului Eparhiei de Cluj-Gherla de către Ioan Sorin Burde, primarul com. Valea Chioarului.
Ocazia acestei vizite pastorale fiind serbarea celui de-al doilea hram al bisericii din Mesteacăn, „Nașterea Maicii Domnului” – conferit la data sfințirii sfântului lăcaș (la 10 septembrie 2023) -, Preasfinția Sa Claudiu nu a uitat nici de ocrotitorul acestei parohii, și a venit cu Moaștele Fericitului Arhiereu Iuliu Hossu, pe care le-a așezat pe masa de altar pentru ca, după Sfânta Jertfă Liturgică, în biserică, să fie așezate în fața iconostasului spre venerare.
Sfânta Liturghie arhierească a fost celebrată în aer liber, în fața bisericii de lemn sculptat, în stil maramureșean. Alături de Preasfinția Sa Claudiu, de pr. paroh și pr. protopop, de asemenea, de pr. Grigore Pop originar din Mesteacăn, au concelebrat preoții din protopopiatul Ileanda și alți preoți invitați. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul „Angeli” din Cluj-Napoca, dirijat de prof. Angela David. În acest loc de origine a familiei Arhiereului Iuliu Hossu, s-a aflat și un reprezentant al acestei familii, nepotul Cardinalului, ing. Iuliu Hossu.
În această Duminică s-a citit din Evanghelia de la Ioan (3,13-17) o lectură despre credință și mântuire. Adresându-se preoților și credincioșilor, Preasfinția Sa Claudiu le-a vorbit despre semnele ce atestă prezența lui Dumnezeu în fiecare viață, a lui Dumnezeu care, „prin fiecare har, prin fiecare minune din viața noastră, ne întărește în credință”. Ierarhul a mulțumit păstorului acestei comunități, pr. Mesaroș, a mulțumit prim-curatorului Adrian Pop, „mâna dreaptă a Părintelui Simeon”, pentru că și prin ei „Dumnezeu și-a arătat puterea Lui, Darul Lui”. A încredințat credincioșii din Mesteacăn despre iubirea și prețuirea de care se bucură fiecare în fața lui Dumnezeu, le-a spus că sunt, și pot deveni tot mai deplin „temple ale lui Dumnezeu”. Le-a vorbit despre credință și cultivarea credinței în suflete, despre momentul și semnificația Botezului. Le-a vorbit despre sărbătorile care luminează acest timp al toamnei, timp de rodire spirituală, timp de nou început prin trecerea în următorul an bisericesc: Nașterea Maicii Domnului și Înălțarea Sfintei Cruci. Le-a vorbit despre Cruce – care se referă la suferință și la ceea ce este dincolo de suferință – și, privind la acest „dincolo” de suferință, le-a vorbit despre „speranță”, în mod particular despre speranța pe care o reflectă exemplul vieții Fericitului Arhiereu Iuliu Hossu, cel care își are rădăcinile neamului în care s-a născut în aceste locuri binecuvântate. Din viața sa – așa cum este povestită în Memorii – „răzbate împreună-lucrarea lui Dumnezeu”, care presupune „suferință, dar bucurie în același timp”.
La încheierea celebrării liturgice, pr. Simion Mesaroș a rostit cuvântul său de recunoștință și mulțumire. A început de la cuvântul Scripturii: „Asemănatu-s-a Împărăția Cerurilor cu o comoară ascunsă” (cf Mt 13, 44-46) – a spus: „Aici, la Mesteacăn, iubiți credincioși, zace de sute de ani o comoară ascunsă. Istoria consemnează că în anul 1525, cu 500 de ani în urmă, Toma și Petru Hossu s-au stabilit la Mesteacăn și au format Voievodatul Răstoci. Această comoară ascunsă aici este dinastia, sau un fel de popor ales, din care Dumnezeu l-a dăruit poporului român pe Arhiereul martir, Cardinalul Iuliu Hossu.”
Părintele a amintit felul în care cel rău, „a ascuns comoara”: „Între 1948, anul arestării și 1970, anul morții, această comoară care se numește Iuliu Hossu a fost ascunsă vreme de 21 de ani și 6 luni. Din aceștia, 16 ani și 6 luni, mai bine de trei sferturi din perioada de detenție, comoara a fost ascunsă în mănăstirile ortodoxe din Vechiul Regat iar 5 ani în temuta Închisoare de la Sighet. Următorii 19 ani, care au urmat după moarte, intervalul 1970-1989, comoara Iuliu Hossu a fost ascunsă sub un embargo total, încât nici numele lui, nici numele Bisericii Greco-Catolice nu puteau fi scrise, nici pronunțate în nici un context.”
Și, a relatat modul în care aici, la Mesteacăn, „comoara ascunsă” s-a regăsit: „Omul, sau oamenii care au făcut toate eforturile pentru a redobândi această comoară aici, au fost la început patru preoți tineri, dintre care trei provenind din Mesteacăn: pr. Grigore Pop, pr. Călin Hossu, pr. Daniel Pop și un al patrulea din satul vecin, Lemniu, pr. Teodor Lazăr, paroh la Catedrala din Cluj”. Alături de ei, prim-curatorul Adrian Pop, este cel care „a cumpărat o pustietate dezolantă pe care a transformat-o în grădină și parc, așa cum vedeți că este aici, și a așezat aici mărgăritarul de mare preț care este biserica de lemn din Mesteacăn, așezată pe cea mai înaltă colină a drumului ce leagă Clujul de Baia Mare, și poate fi văzută de toți cei care trec pe acest drum”.
Pr. Simion Mesaroș a mulțumit cu multă căldură, mai întâi Preasfințitului Claudiu, apoi preoților prezenți, Corului „Angeli”, credincioșilor, pelerinilor de departe. O mulțumire specială a adresat lui Adrian Pop și colaboratorilor săi, pentru asigurarea bunei desfășurări a sărbătorii. A încheiat invitând la agapa pregătită prin bunăvoința „parohiei și a părintelui localnic cu credincioșii din Călinești – Maramureș”, care „s-au îngrijit ca toți cei care ați participat la această slujbă să nu plecați fără să gustați ceva din bunătățile pregătite”. Mai înainte de agapă s-a făcut, de către Episcop și preoți, și binecuvântarea casei parohiale, timp în care, în biserică, credincioșii au avut ocazia să venereze și să se roage în fața moaștelor Fericitului Arhiereu Iuliu Hossu.
