Postul şi renunţarea ţintesc spre întâlnirea cu Cristos
04.02.2009, Vatican (Catholica) - În dimineaţa zilei de marţi, 3 februarie 2009, în Biroul de Presă al Sfântului Scaun, a avut loc prezentarea Mesajului pentru Postul Mare pe anul 2009 al Sfântului Părinte Benedict al XVI-lea. Tema Mesajului din acest an este: „După ce a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, în cele din urmă i s-a făcut foame”. Au participat la conferinţa de presă Cardinalul Paul Josef Cordes, Mons. Karel Kasteel şi Mons. Giovanni Pietro Dal Toso, preşedintele, secretarul şi respectiv sub-secretarul Consiliului Pontifical „Cor Unum”, şi Josette Sheeran, director executiv al Programului Mondial pentru Alimentaţie al Naţiunilor Unite (WFP). Josette Sheeran a explicat că „unul din şase oameni de pe pământ” suferă de foame. „Dar nu este o problemă de lipsă a hranei. Este o problemă de distribuţie – şi de lăcomie, discriminare, războaie şi alte tragedii”, a declarat ea.
„Astăzi, la fiecare şase secunde un copil moare de foame. Întrebarea este: se poate face ceva pentru a uşura umilinţa, durerea şi nedreptatea foametei? Există soluţii care să îi ajute pe oameni să scape, o dată pentru totdeauna, de capcana foametei? Răspunsul este în mod covârşitor `da`. Avem instrumentele şi tehnologia pentru a face să se întâmple acest lucru, şi l-am văzut întâmplându-se în multe locuri ale lumii”. Directorul WFP a arătat că programele de alimentaţie în şcoală ale organizaţiei au făcut să crească frecvenţa şcolară cu 28% pentru fete şi cu 22 % pentru băieţi, slujind ca un mijloc eficient şi realizabil de a asigura educaţie şi nutriţie”. WFP lucrează cu „organizaţiile de caritate şi cu cele non-guvernamentale din întreaga lume pentru a asigura ca programele noastre să fie croite după nevoile locale.
În remarcile sale, Cardinalul Cordes a arătat că „an după an cuvintele Papei ne reamintesc de datoria noastră de a ne deschide inimile şi mâinile către cei în nevoi… Ajutorul trebuie să fie întotdeauna o acţiune concretă, trebuie să se angajeze direct în situaţiile de sărăcie”. În acest context, Cardinalul a menţionat propria sa călătorie recentă într-unul dintre cele mai sărace cartiere din Manila, Filipine, şi apelul său adresat Episcopilor acelei ţări „de a nu capitula pur şi simplu înaintea sărăciei omenirii; atât cât putem trebuie să căutăm să o remediem. … Acest punct de vedere realist ne permite să analizăm documentul pontifical în orizontul mai larg al credinţei şi al relaţiei ei cu stilurile de viaţă moderne”.
Într-o perioadă caracterizată de preocuparea pentru bunăstare şi pentru sănătatea fizică, „Mesajul pentru Postul Mare pare să contrazică tendinţele din societate”, a spus Cardinalul Cordes. Totuşi, „trupul poate deveni un tiran” şi „dorinţa de bunăstare şi plăcere poate reduce libertatea şi poate deveni de necontrolat pentru voinţa umană”. Postul urmăreşte curăţarea vieţilor noastre, „transcende dimensiunea pământească şi urmăreşte un obiectiv care este dincolo de această lume”. Postul în religii precum budismul şi islamismul „nu poate fi pur şi simplu identificat cu posturile creştine”, deoarece pentru ambele aceste credinţe, „postul este o luptă împotriva puterii pe care o are lumea materială asupra omenirii… Postul are aşadar conotaţii negative: este un mod de a ne elibera de povara pe care o exercită asupra noastră lucrurile create. Aceasta riscă însă să izoleze omul şi să îl închidă în sine”. Pentru creştini, pe de altă parte, „postul nu are conotaţii negative. Cum am putea să ne dispreţuim trupul dacă Fiul lui Dumnezeu s-a întrupat, devenind fratele nostru! A ne lipsi pe noi înşine şi a renunţa la noi înşine sunt fapte pozitive: ele ţintesc spre întâlnirea cu Cristos”.
