Robert Lazu: Lecturi catolice
11.02.2004, Târgu Lăpuş (Catholica) - Colecţia „Intellectus Fidei”, ce apare la editura Galaxia Gutenberg, îşi continuă seria de cărţi cu o reuniune de articole semnate de Robert Lazu. Lucrarea cuprinde nouă articole, de dimensiuni diferite şi abordând teme diferite.
Cele două articole au următoarele titluri: Fides et ratio. Canonul filosofiei europene; Eroarea lui Culianu. Neaşterea modernităţii din perspectiva antropologiei tomiste; Scolii la un text recent: Dominus Iesus; Un imperativ pentru şcoala catolică: Conciliul Vatican II; Criza lumii moderne, criza omului modern; Interculturalitate şi interconfesionalitate: o altă perspectivă; Sexualitate şi procreare; Cavalerul ascuns; Maria. Lecţii de teologie politică. Am răsfoit mai cu atenţie trei articole.
Primul ales se ocupă de un document care a provocat ample reacţii la vremea lui: Dominus Iesus. Robert Lazu încearcă în articol să explice acest document, din păcate cu prea mare uşurinţă criticat de ne-catolici. Iar aceste critici, aflăm din articol care îl citează pe Cardinalui Ratzinger „au ignorat complet adevărata temă a Declaraţiei”. Lazu face o prezentare a documentului, prefaţată şi de o explicare a contextului instituţional al elaborării lui.
Un alt articol ales de noi pentru această ştire atinge sensibila problemă a învăţământului. „Puţine subiecte sunt atât de importante ca învăţământul catolic. De altfel, în opinia noastră, deşi există mai multe priorităţi ale Bisericii Catolice din România, două ne par a fi esenţiale: educaţia şi comunicaţiile sociale. Complet scăpate de sub control, ambele domenii sunt folosite deseori în scopuri străine, dacă nu chiar opuse Revelaţiei creştine, punând astfel în primejdie sufletele copiilor, adolescenţilor şi tinerilor”, şi nu numai. Articolul porneşte de la criza învăţământului românesc pentru a ajunge în a doua parte la principiile educaţiei catolice.
În fine, fiind un an electoral ochii ne-au alunecat şi spre ultimul articol. „Ce legătură are Fecioara Maria cu teologia politică?” este o întrebare firească, pe care şi autorul o pune. Veţi descoperi citind articolul, care porneşte de la conceptul de „teologie politică” dezvoltat de Johann Baptist Metz, preot catolici originar din Bavaria.
