Marko Ivan Rupnik: Îi caut pe fraţii mei
12.12.2003, Târgu Lăpuş (Catholica) - „Îi caut pe fraţii mei. Lectio divina despre Iosif în Egipt” este o nouă apariţie în Colecţia Communio a Editurii Galaxia Gutenberg din Târgu Lăpuş. Cartea este semnată de călugărul iezuit Marko Ivan Rupnik, profesor de spiritualitatea Orientului creştin la Institutul Pontifical Oriental, şi de teologia evanghelizării la Universitatea Pontificală Gregoriană.
Pe coperta a IV-a a cărţii citim: „Această lectio divina despre Iosif din Egipt ne ajută să pătrundem ceea ce sunt în profunzime viaţa spirituală, diecernământul, teologia evanghelizării. Povestea lui Iosif ne înfăţişează drumul morţii şi al învierii pe care merge viaţa creştinului. Avem aici povestea iubirii unui tată, iubire ce trezeşte invidia, dezbinarea, ura. Fiul care ştie primi iubirea tatălui îi reuneşte pe fraţii săi: prin relele suferite, calea iubirii descoperă un plan providenţial în care până şi răul se îndreaptă spre bine. Astfel este evident de ce, dintotdeauna, în figura lui Iosif a fost văzut Hristos, Fiul preaiubit al Tatălui, supus răutăţii lumii, dar prin care Tatăl împarte binecuvântarea Sa asupra întregii omenirii pe care el o reuneşte.”
„Iosif, ca şi fiu preaiubit”, explică pr. Rupnik, „a fost trimis în Egipt pentru a fi acolo înaintea fraţilor şi a-i salva, dar chemarea ascunsă în alegerea sa întâi l-a azvârlit în puţ şi apoi în închisoare, făcându-l să trăiască atâta timp în singurătate. Parabola lui Iosif, care începe tocmai vorbind despre iubirea lui Iosif faţă de el, apare imediat ca şi o parabolă biblică a discernământului. Ea ne determină să distingem calea vieţii celei adevărate de scurtăturile uşoare, sensul adevărat de cel imediat, care ne dă satisfacţie fără a ne mântui însă. Povestea lui Iosif, cu realismul său tragic, face distincţie între adevăr şi iluzie, între ceea ce este spiritual şi ceea ce este amăgitor.”
Vă mai propunem din carte o reflecţie despre iubire: „În viaţa spirituală este o iluzie să credem că, dacă iubim, putem deştepta în mod automat iubirea. Acesta este un fel de idealism spiritual. Iubind, putem trezi iubirea persoanelor care sunt deja purificate. Altminteri, iubirea este prost înţeleasă şi astfel o ia pe calea martiriului, aşa cum s-a întâmplat cu Hristos. Şi faptul de a primi iubirea lui Dumnezeu presupune un proces de purificare.”
