Lumea nu poate rămâne insensibilă la problema foamei
05.12.2003, Vatican (Catholica) - În această dimineaţă Papa Ioan Paul al II-lea i-a primit în audienţă pe participanţii la cea de a XXXII-a Conferinţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (F.A.O.), conferinţă ce se desfăşoară la Roma în perioada 29 noiembrie – 10 decembrie 2003. La această conferinţă participă Jim Sutton, Ministrul Agriculturii din Noua Zeelandă, şi care prezidează sesiunea din acest an, şi Jacques Diouf, Director General al F.A.O.
Sfântul Părinte a exprimat „aprecierea Bisericii Catolice faţă de importanţa serviciului pe care îl aduce F.A.O. omenirii” şi a subliniat că „astăzi el este mai necesar ca oricând. Foamea şi malnutriţia, agravate de creşterea sărăciei, reprezintă o serioasă ameninţare la pacifica convieţuire a popoarelor şi naţiunilor. Prin eforturile sale pentru a combate nesiguranţa alimentară care loveşte zone vaste din lume, F.A.O. oferă o contribuţie semnificativă progresului păcii în lume”.
„Văzând strânsa legătură dintre foame şi pace – a continuat Suveranul Pontif – este evident faptul că deciziile politice şi economice şi strategiile trebuie să fie tot mai mult determinate de angajarea pentru solidaritate globală şi pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la o alimentare adecvată. Demnitatea umană este compromisă ori de câte ori pragmatismul, potrivnic exigenţelor obiective ale legii morale, duce la decizii care sunt spre beneficiul câtorva norocoşi în timp ce ignoră suferinţele a vaste sectoare ale familiei umane”.
„În acelaşi timp – a afirmat Papa Ioan Paul al II-lea în încheiere -, în conformitate cu principiile subsidiarităţii, indivizii şi grupurile sociale (…), confesiunile religioase, instituţiile de guvernământ şi internaţionale, sunt chemate toate (…) să împărtăşească angajarea pentru solidaritate şi promovarea binelui comun al omenirii”. De asemenea, Suveranul Pontif şi-a exprimat certitudinea că Alianţa Internaţională împotriva Foamei, lansată de F.A.O., se va traduce în „decizii practice”: „Lumea nu poate rămâne surdă în faţa apelului acelora care cer hrana de care au nevoie pentru a trăi!”.
