Papa Wojtyla, „un semn de împotrivire”
08.10.2003, Milano (Catholica) - Un Papă criticat sau exaltat, a cărui misiune este cu caracter religios şi nu cea de „a fi suveranul” Statului Vatican. Astfel îl prezintă pr. Bartolomeo Sorge, SJ pe Papa Ioan Paul al II-lea, în editorialul dedicat celor 25 de ani de pontificat ai Papei în ultimului număr al revistei iezuiţilor din Milano, “Aggiornamenti sociali”.
“Nu trebuie să uimească – scrie pr. Sorge – faptul că judecăţile asupra pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea sunt divergente: sunt persoane care îl exaltă şi persoane care îl critică. Fiecare creştin, care merge pe urmele Evangheliei, este în mod potenţial un `semn de împotrivire`, cu atât mai mult Vicarul lui Cristos”.
„Pe lângă acest motiv de fond, trebuie luate în consideraţie dificultăţile enorme pe care a trebuit să le înfrunte Papa Ioan Paul al II-lea în trecerea Bisericii din cel de-al doilea în cel de-al treilea mileniu. Cu atât mai mult cu cât, în ciuda disparităţii de judecăţi asupra pontificatului său, toţi concordă în a spune că, fără el, nu se poate înţelege istoria secolului al XX-lea”, continuă pr. Sorge în editorial.
Preotul iezuit vorbeşte în articol şi despre „bătăliile pierdute” ale Papei, amintind în acest sens intervenţiile Suveranului Pontif în problema păcii. Pr. Sorge adaugă că Papa continuă totuşi să ducă aceste bătălii, astfel încât „guvernele şi instituţiile internaţionale nu pot să nu ţină cont de luările sale de poziţie în apărarea vieţii şi a familiei, a drepturilor inalienabile ale săracilor, luările de poziţie împotriva relativismului etic şi împotriva viziunii economistice şi egoiste a dezvoltării”.
În plus, pr. Sorge subliniază misiunea religioasă a Papei, scoţând în evidenţă trăsătura „profetică” a misiunii sale: “Cum să nu remarcăm profeţia Zilelor Mondiale ale Tineretului, cu milioane de tineri care aleargă din toate părţile pământului ca să se roage cu Papa? Cum să nu vedem în întâlnirile interreligioase de la Assisi faptul că este cu putinţă să depăşim secole de dureroase neînţelegeri? Nu este oare profetic, pentru drumul ecumenic, Papa Ioan Paul al II-lea îngenuncheat la Poarta Sfântă a Bazilicii Sf. Paul, între Mitropolitul ortodox Athanasios şi Primatul anglican Carey?”
Pr. Sorge aminteşte că profeţie este şi experienţa crucii şi a propriilor limite ale Papei Ioan Paul al II-lea, de la atentatul lui Alì Agca la problemele de sănătate de astăzi, la adversităţile care frânează drumul său misionar. În acest sens, părintele iezuit aminteşte dorinţa Papei de a face o oprire în Rusia, în călătoria prevăzută de vizitare a Mongoliei, călătorie care nu a mai avut loc, „nefiind acest lucru în planurile Domnului”, după cum Sfântul Părinte însuşi a explicat. „Neputinţa – adaugă în încheiere pr. Sorge – este pecetea cu care Dumnezeu autentifică profeţia. Aşa cum i s-a întâmplat lui Moise, nu le revine profeţilor să ducă la capăt misiunea încredinţată lor. Împlinirea acesteia este numai lucrarea lui Dumnezeu”.
