Primul ministru turc împotriva referinţelor religioase în Constituţia UE
05.09.2003, Ankara (Catholica) - Primul ministru turc, Tayyip Erdogan, a declarat, într-un interviu acordat cotidianului italian La Repubblica, că se va opune oricărei referinţe la creştinism în Constituţia Uniunii Europene, şi că ţara sa majoritar musulmană va contracara presiunea exercitată de Vatican pentru o recunoaştere explicită a moştenirii religioase a Europei. Erdogan urmează să viziteze în aceste zile Italia, şi are programată o întâlnire cu premierul italian Silvio Berlusconi.
Erdogan a declarat ziarului La Repubblica că „libertatea conştiinţei şi interzicerea tuturor discriminărilor sunt principiile fundamentale ale Europei moderne”, şi a adăugat că „dacă se introduce în constituţie ideea de religie, acest lucru ar fi o contradicţie a principiilor şi a progreselor făcute de acest continent de-a lungul secolelor”. „Într-un anume sens – a adăugat el – motorul dezvoltării Europei a fost secularismul”.
Într-o altă publicaţie italiană, revista trimestrială Dialoghi, preşedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, recunoaşte că legătura inseparabilă dintre Europa şi creştinism reclamă recunoaşterea acesteia în Tratatul Constituţional. „Religiile monoteiste – adaugă Prodi -, îndeosebi religia creştină”, au fost „una dintre rădăcinile esenţiale ale Europei şi unul dintre factori săi de dezvoltare”.
De aceea, „istoria Europei şi istoria creştinismului sunt indisolubil unite”, ceea ce „trebuie recunoscut în Tratatul Constituţional”. Conform opiniei sale, recunoaşterea rădăcinilor creştine nu împiedică „descoperirea rădăcinilor care leagă Europa cu poporul lui Israel” şi „afirmarea voinţei noastre de a dialoga cu Islamul”. Dimpotrivă – adaugă Prodi -, „întâlnirea dintre valori de inspiraţie diferită” se poate converti „într-un factor de integrare mai amplu”, depăşind „conflictele care ne-au despărţit secole de-a rândul”. Acesta este un pas hotărât pentru un rol pe care continentul este chemat să- asume „într-un context de multilateralism şi democraţie supranaţională” în scenariul internaţional, distinct de imaginea oferită până astăzi de o Europă ” a diviziunii şi a calculelor politice”, a adăugat preşedintele Comisiei Europene.
