Împărăţia cerurilor înseamnă coborârea lui Dumnezeu printre oameni
12.01.2009, Bucureşti (Catholica) - Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit în ziua de 11 ianuarie 2009, în prima duminică după sărbătoarea Botezului Domnului, un cuvânt de învăţătură în paraclisul Reşedinţei patriarhale, citim într-un articol din ziarul Lumina. Patriarhul BOR a amintit faptul că „Mântuitorul Isus Hristos nu propovăduieşte Evanghelia înainte ca Sfântul Ioan să-şi fi încheiat misiunea sa de pregătire a inimilor evreilor pentru primirea lui Hristos şi nu înainte ca Sfântul Ioan să fie întemniţat, arătând prin aceasta că predica Evangheliei Mântuitorului Isus Hristos începe numai atunci când Sfântul Ioan şi-a împlinit misiunea sa”, subliniind faptul că între cele două propovăduiri este comună Taina Pocăinţei, dar şi Taina împărăţiei lui Dumnezeu – pocăinţa ca pregătire pentru dobândirea sau intrarea în împărăţia cerurilor.
Preafericirea Sa a continuat spunând că împărăţia cerurilor înseamnă iubirea Preasfintei Treimi împărtăşită îngerilor ascultători şi buni, drepţilor şi sfinţilor. A dat ca exemplu pe Sfântul Apostol Pavel care ne spune că „împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci dreptate, pace şi bucurie în Duhul Sfânt”. „Dreptatea înseamnă vieţuirea dreaptă. Pacea şi bucuria în Duhul Sfânt sunt darurile iubirii Preasfintei Treimi către cei ce cred în Hristos şi împlinesc poruncile Lui. Cine se împacă cu Dumnezeu prin pocăinţă şi prin săvârşirea faptelor bune primeşte pacea. Cine împlineşte voia lui Dumnezeu în viaţa lui primeşte bucuria rodirii celei adevărate în Duhul Sfânt”, a mai spus Patriarhul, care a menţionat că împărăţia cerurilor înseamnă coborârea lui Dumnezeu pe pământ, printre oameni. Hristos, Fiul cel veşnic al lui Dumnezeu, Cel nevăzut se face văzut, Cel necuprins se face cuprins.
Patriarhul a arătat faptul că Biserica Ortodoxă, pătrunsă de predica Sfântului Ioan Botezătorul şi de prima predică a binevestirii Evangheliei mântuirii a lui Isus Hristos, a creat prin simbolism catapeteasma sau iconostasul. „Catapeteasma este transpunerea în formă vizuală permanentă a predicii Mântuitorului `Pocăiţi-vă, căci s-a apropiat împărăţia cerurilor!`”. Pe primul registru al iconostasului apare Dumnezeu-Copilul, Hristos cel Veşnic întrupat, purtat de braţele Mamei Fecioare, arătând prin aceasta venirea Lui în lume. Apoi, Hristos-Domnul în chip adult, Pantocratorul care poartă fie Evanghelia, fie globul pământesc ca simbol al Universului pe braţul stâng, lângă inimă, şi binecuvântează cu mâna dreaptă. „Prin aceasta vedem că Taina Bisericii se leagă de Taina împărăţiei cerurilor. Biserica este spaţiul şi timpul în această lume, între prima venire a lui Hristos, ca prunc născut din Fecioară, ca Dumnezeu întrupat, şi a doua venire a lui Hristos, ca Împărat al veacurilor”, a spus Patriarhul Daniel.
În registrul al doilea şi al treilea al iconostasului vedem evenimente din viaţa Mântuitorului, momente ale mântuirii noastre, precum şi pe Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Prooroci care au ascultat cuvântul lui Dumnezeu, l-au propovăduit şi au îndemnat lumea să se pocăiască, să se convertească, căci împărăţia cerurilor s-a apropiat de noi. „Întreg iconostasul este împărăţia lui Dumnezeu apropiindu-se de oameni, ca oamenii că răspundă prin apropierea lor de Dumnezeu. De aceea, sfintele uşi ale sfântului altar sunt simbolizate ca fiind uşile împărăţiei cerurilor”. Şi când noi primim prin uşile altarului Sfintele Taine, chemarea este „Cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste apropiaţi-vă!”; suntem chemaţi să ne apropiem de împărăţie, pentru că împărăţia s-a apropiat de noi.
