Globalizarea în beneficiul întregii familii umane
03.05.2003, Vatican (Catholica) - În dimineaţa zilei de ieri, Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea i-a primit pe membrii Academiei Pontificale de Ştiinţe Sociale, reuniţi la Roma în Sesiune Plenară pentru a studia problema globalizării. Amintind tema acestei sesiuni, Sfântul Părinte le-a urat membrilor Academiei ca munca lor „să contribuie la a clarifica cum poate fi mai bine orientată şi reglementată globalizarea spre beneficiul întregii familii umane”.
În discursul adresat membrilor Academiei, Papa Ioan Paul al II-lea a subliniat faptul că „procesele de schimb şi circulaţie de capitaluri, bunuri, informaţii, tehnologii şi cunoştinţe din întreaga lume, adesea scapă mecanismelor tradiţionale de control puse în practică de guvernele naţionale şi de agenţiile internaţionale. Interese particulare şi necesităţile pieţei predomină frecvent asupra preocupării pentru binele comun. De aici rezultă faptul că membrii cei mai slabi ai societăţii sunt lăsaţi fără o adecvată protecţie, supunând populaţii şi culturi întregi la o extraordinară luptă pentru supravieţuire”.
„În plus – a adăugat Suveranul Pontif -, este înfricoşător să fim martori ai unei globalizări care face şi mai grele condiţiile celor nevoiaşi, care nu contribuie în mod suficient la rezolvarea problemei foametei, a sărăciei, a inegalităţii sociale, şi care nu protejează mediul natural.
Aceste aspecte ale globalizării pot cauza reacţii extreme, care să conducă la naţionalism excesiv, la fanatism religios şi la acte de terorism”.
Sfântul Părinte a subliniat faptul că „toţi aceşti factori sunt foarte departe de conceptul unei globalizări capabile în mod responsabil din punct de vedere etic să trateze toate popoarele ca subiecţi cu drepturi egale şi nu ca instrumente pasive”. Papa a afirmat în continuare că este evident că „globalizarea în sine nu este o problemă, ci dificultăţile apar mai degrabă din lipsa unor mecanisme eficiente care să o îndrepte spre direcţia corectă”. „Acest obiectiv nu poate fi realizat fără conducerea comunităţii internaţionale şi fără reglementarea adecvată din partea sistemului politic internaţional”, a adăugat el.
„În Mesajul meu pentru Ziua Mondială a Păcii 2003 – a afirmat în încheiere Suveranul Pontif – am afirmat că acum este timpul să `lucrăm împreună pentru o nouă organizare constituţională a familiei umane`, organizare care să fie în măsură să înfrunte noile exigenţe ale lumii globalizate. Acest lucru nu înseamnă crearea unui `superstat global`, ci continuarea procesului existent”.
