Don Alberione – apostolul evanghelizării prin Mass-media
23.04.2003, Vatican (Catholica) - Duminică, Sfântul Părinte va beatifica şase noi fericiţi, printre care se numără şi Don Giacomo Alberione, fondatorul Familiei Pauline, apostolul evanghelizării prin intermediul mijloacelor de comunicare socială.
Decretul din 20 decembrie, de recunoaştere a miracolului atribuit mijlocirii lui Don Alberione, a deschis drumul beatificării. Radio Vatican a stat de vorbă cu postulatorul cauzei lui Don Alberione, Don Gino Valtorta.
– O primă întrebare: trăsăturile biografice ale lui Don Alberione…
– Don Alberione s-a născut în 1884 la San Lorenzo di Fossano, în provincia Cuneo. A intrat în seminarul din Alba şi în timpul unei rugăciuni în faţa lui Isus expus în Sfântul Sacrament, o rugăciune care a durat toată noaptea de la cumpăna dintre secole, a avut prima intuiţie de a face ceva pentru oamenii din timpul său, îndemnat şi de enciclica “Tametsi futura” a Papei Leon al XIII-lea şi de alte sugestii din diferiţi scriitori şi oameni ai culturii creştine.
În 1914 a fondat prima din cele 10 ramuri, `Societatea Sfântul Paul`: ramura masculină a Familiei Pauline. Apoi, în 1915, a fondat `Fiicele Sfântului Paul` care au o carismă apostolică asemănătoare cu cea a Societăţii Sfântul Paul, adică aceea de a răspândi Evanghelia prin mijloacele de comunicare socială. În 1924 a fondat `Pioasele ucenice ale Învăţătorului divin`, cu o triplă carismă care s-ar putea rezuma într-una singură: adorarea euharistică, slujirea preoţilor şi slujirea liturgică. În 1938, a fondat `Surorile lui Isus Bunul Păstor`, cunoscute şi sub numele de `Pastorele`, care se interesează mai ales de pastoraţia parohială, fiind un sprijin şi un ajutor pentru paroh.
În 1957 a fondat `Surorile Apostoline`, `Institutul Maria Regina Apostolorum`, care se dedică vocaţiilor şi Bisericii întregi. Mai sunt, în plus, alte patru fondaţii a patru institute seculare: Institutul Isus Preot`, ’Institutul Bunavestire`, ’Institutul Sfântul Gabriel Arhanghelul` şi `Institutul Sfânta Familie`. Şi, în fine, ’Asociaţia Cooperatorilor Paulini`, care e de fapt un grup de prieteni care încearcă să trăiască spiritualitatea şi carisma noastră.
Don Giacomo Alberione a trăit 87 de ani şi a murit la Roma la 26 noiembrie 1971 la ora 6.25 seara. Cu o oră mai devreme a primit vizita personală a Papei Pius al VI-lea care, îngenunchind lângă patul lui, s-a rugat şi l-a binecuvântat, şi imediat după această vizită fondatorul, Don Giacomo Alberione, a urcat la cer.
– Un părinte foarte prolific… Carisma lui, mesajul lui pentru oamenii de astăzi?
– Carisma lui se conturează înainte de toate pe plan spiritual şi apoi apostolic. La nivel spiritual, e aceea de a face cunoscută şi a răspândi devoţiunea către Isus Învăţătorul, Calea, Adevărul şi Viaţa, prin mijloacele de comunicare socială: el a început cu presa, dar apoi – pe când era încă în viaţă -, a putut să vestească Evanghelia prin toate mijloacele de comunicare în masă, deci prin cinema, televiziune, discuri, etc., operă pe care acum Paulinii şi Paulinele o continuă în lume.
Cele 10 ramuri sunt unite între ele deoarece concepţia principală a lui Don Alberione este aceea de a-l oferi pe Cristos, Calea, Adevărul şi Viaţa oamenilor de astăzi prin mijloacele de astăzi, şi toţi colaborează, unii direct prin presă, alţii prin alte mijloace de comunicare socială, cum e cazul Societăţii Sf. Paul, a Fiicelor Sf. Paul, sau chiar a Pioaselor Ucenice care, adorându-l pe Cristos în Euharistie, îi sprijină pe ceilalţi care lucrează pentru Evanghelie prin mass-media, sau, utilizând arta liturgică, care este şi ea un mod de a-l vesti pe Critsos.
– Papa Paul al VI-lea, aţi spus dumneavoastră, l-a vizita cu puţin timp înainte de a muri, deci l-a stimat foarte mult…
– Da. Papa Paul al VI-lea îl cunoştea foarte bine pe Don Alberione. Pe când era Arhiepiscop de Milano a avut ocazia să cunoască şi opera Paulinilor şi mai ales misiunea noastră specifică. Iar atunci când i-a oferit fondatorului, lui Don Giacomo Alberione, medalia Pro Pontifice et Ecclesia, a adresat cuvinte cu adevărat înalte la adresa lui. Îmi permit, astfel, să le amintesc, pentru că sunt o fotografie, o imagine foarte concretă a ceea ce era Don Giacomo Alberione.
Iată cuvintele lui Paul al VI-lea: “Iată-l: umil, tăcut, neobosit, mereu atent, mereu recules în gândurile sale care alergă de la rugăciune la opera sa, mereu atent să scruteze semnele timpului, adică cele mai geniale forme pentru a ajunge la suflete. Don Alberione al nostru a dat Bisericii noi instrumente pentru a se exprima, noi mijloace pentru a da vigoare şi amplitudine apostolatului ei, o nouă capacitate şi o nouă cunoaştere a vitalităţii şi a posibilităţii misiunii ei în lumea modernă, cu mijloace moderne. Permite, iubite Don Alberione, ca Papa să se bucure de această îndelungată, fidelă şi neobosită trudă şi de roadele aduse de ea spre slava lui Dumnezeu şi spre binele Bisericii”.
